EXAMENE NAȚIONALE. Federaţia Coaliţia pentru Educaţie, înaintea perioadei de pregătire: Condiţiile igienico-sanitare precare din şcoli nu garantează prevenirea îmbolnăvirii elevilor

Cu o zi înainte de startul perioadei de pregătire pentru examenele naționale, Federaţia Coaliţia pentru Educaţie face apel la responsabilii din învățământ și domeniul sanitar să ia toate măsurile pentru asigurarea protecției elevilor și cadrelor didactice în fața noului coronavirus. Organizația reiterează avertismentul privind condițiile de igienă precare, dar și dificultățile elevilor bolnavi sau din zone dezavantajate.

Elevii din anii terminali, de clasa a VIII-a, a XII-a și a XIII-a, sunt așteptați de marți, 2 iunie, după aproape trei luni de la închiderea fizică a școlilor, să revină în clase pentru a beneficia de pregătirea în vederea participării la examenele naționale din acest an.

Accesul la educaţie este un drept fundamental, iar prezenţa elevilor şi a profesorilor trebuie să se desfăşoare , în condiţii de siguranţă fizică şi emoţională, a transmis, luni, Federaţia Coaliţia pentru Educaţie, printr-un comunicat de presă.

Risc mai ridicat pentru elevii din medii vulnerabile și cu nevoi speciale

Pregătirea pentru examene a elevilor de la clasa a VIII-a și a celor de clasa a XII-a sau a XIII-a se va desfășura între 2 și 12 iunie și în acest sens, prin ordin comun al Ministerului Educației și Cercetării și Ministerul Sănătății, s-au impus o serie de reguli stricte pentru distanțare socială și igienă pentru limitarea răspândirii noului coronavirus, printre care obligativitatea purtării măștilor de protecție în interior.

Calendarul anunțat până în prezent al Evaluării Naționale prevede că elevii clasei a VIII-a se pot înscrie în perioada 2-5 iunie pentru susținerea Evaluării Naționale, iar președintele Klaus Iohannis a anunțat organizarea unei a doua sesiuni, pentru copiii bolnavi sau în zone aflate în carantină, după 29 iunie.

Ministrul Educație a anunțat, într-o intervenție televizată, un calendar orientativ, dar până în prezent nu există publicat un ordin de ministru privind organizarea sesiunii speciale a Evaluării Naționale.

Prima probă a examenul de bacalaureat, cea la Limba şi literatura română, va avea loc pe 22 iunie.

„Urmărind evoluţia procesului educaţional, cunoscând realităţile din sistem şi luând în considerare reglementările cu privire la organizarea examenelor de evaluare naţională la clasele a VIII-a şi a XII-a, Federaţia Coaliţia pentru Educaţie semnalează riscurile existente cu privire la sănătatea şi starea de bine a celor implicaţi, în raport cu miza acestor examene. Aceste riscuri pornesc de la garantarea asigurării corespunzătoare a condiţiilor igienico-sanitare în toate şcolile ce îşi vor redeschide porţile şi merg până la probabilitatea ca elevii din medii vulnerabile, cei care vor mai reveni la şcoală, precum şi elevii cu nevoi speciale să fie expuşi unui risc mai ridicat”, atrag atenția reprezentanții organizației.

Potrivit acestora, la riscurile de îmbolnăvire a elevilor şi profesorilor, a familiilor lor, se adaugă lipsa unor acţiuni şi mesaje ferme de încredere şi sprijin pentru aceştia, precum presiunea mediatică suplimentară, iar toate acestea înseamnă pentru elevi şi familiile lor stres suplimentar, care le poate afecta capacitatea de a face faţă examenelor.

„Ţinând cont de riscurile existente, Coaliţia pentru Educaţie recomandă readucerea elevilor în colectivitate ţinând cont de nevoile acestora, cu acces la servicii integrate care să răspundă nevoilor de siguranţă fizică, psihică şi emoţională. Avem încredere că în sistem există profesionişti şi resurse financiare care să conducă la soluţii asumate şi scăderea semnificativă a riscului de infectare”, se arată în documentul transmis.

„Este un moment crucial în educaţia din România de care depinde soarta unei generaţii. De aceea, solicităm autorităţilor să aibă în vedere principiul echităţii, care trebuie pus la baza fiecărei decizii care vizează educaţia: fiecare copil contează, are nevoi specifice, iar sănătatea fizică şi emoţională preced învăţarea şi rezultatele şcolare”, avertizează Federaţia Coaliţia pentru Educaţie.

Regulile impuse, precum termiscanarea, presupun un timp mai îndelungat în incinta şcolii şi, astfel, o creştere a riscului de infectare

Coaliţia pentru Educaţie reitează aspectele care au determinat organizația să ia această poziţie, şi care au mai fost transmise Ministerului Educaţiei şi Cercetării, decidenţilor şi societăţii civile şi în alte contexte.

• Condiţiile igienico-sanitare precare din şcoli nu garantează prevenirea îmbolnăvirii elevilor. Martie 2020 ne-a găsit cu un număr de câteva sute de şcoli în care nu există toalete. Condiţiile de igienă din şcoli, fie că vorbim de cele din mediile defavorizate, în special din zonele rurale, sau cele cu renume, suprapopulate, cu număr redus de grupuri sanitare şi chiuvete pentru spălat pe mâini, erau cunoscute şi înainte de pandemie. Săpunul şi hârtia igienică, materiale de bază pentru menţinerea igienei, nu au fost obligatorii în şcoli, iar dacă au existat, au fost asigurate în mare parte prin contribuiţia părinţilor. Lipsa fondurilor, procesul lent de îmbunătăţire a condiţiilor din şcoli, modul în care autorităţile publice locale tratează şcolile sau repartizează fondurile publice au împiedicat îmbunătăţirea acestor condiţii. Credem că elevii nu pot susţine ore de pregătire şi examene în şcoli care nu au apă curentă şi toalete în incintă.
• Expunerea şi prelungirea timpului de expunere a elevilor şi a personalul didactic/didactic auxiliar şi nedidactic din învăţământ sunt iminente. Ordinul nr. 4267/841/2020 pentru stabilirea unor măsuri de prevenire şi combatere a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 în unităţile/instituţiile de învăţământ, instituţiile publice şi toate structurile aflate în subordonarea sau coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării publicat în 19 mai stabileşte în art. 14 ca triajul epidemiologic să fie efectuat individual, elevii să fie însoţiţi până în săli şi la terminarea orelor până la ieşire. În şcolile mari, în clasele terminale, este vorba de câteva sute de elevi pe serie. Termoscanarea elevilor individual acolo unde efectivele sunt mari presupune un timp destul de lung. Procesele impuse prin ordin presupun un timp mai îndelungat în incinta şcolii şi, astfel, o creştere a riscului de infectare.
• Evoluţia bolii a demonstrat că pacienţii cu comorbidităţi au un risc mai mare de a dezvolta complicaţii în urma infectării cu COVID-19. Elevii cu părinţi/tutori/reprezentanţi legali care lucrează în domenii cu risc mare de infectare vor intra în contact cu ceilalţi. Prin urmare, elevii şi profesorii care suferă şi de alte afecţiuni vor fi expuşi unui risc mai mare de îmbolnăvire gravă. Realitatea acestor familii este că infectarea se poate produce în orice moment, iar confirmarea survine în câteva zile. Un elev care vine dintr-o astfel de familie îi poate contamina, fără să ştie, pe cei din jur, în ciuda măsurilor de prevenţie. Expunerea elevilor în lipsa unui tratament validat, care să asigure vindecarea în cazul infectării în cadrul şcolii, înseamnă asumarea unui risc ridicat.
• Modul de pregătire a examenelor naţionale încalcă principiul echităţii sociale şi educaţionale şi nu asigură şanse egale tuturor copiilor. Menţionăm aici diferenţele majore între condiţiile infrastructurii şcolare din mediile defavorizate, în special în cele rurale, şi imposibilitatea respectării măsurilor de prevenţie într-un timp atât de scurt. Participarea la pregătire sau la examene presupune în unele zone deplasarea elevilor în şcolile/liceele de care aparţin. Copiii din medii dezavantajate vor fi cei care vor participa la pregătirile premergătoare examenelor, în timp ce copiii din familii cu posibilităţi vor rămâne acasă, pentru că au acces la pregătirea prin învăţare la distanţă şi prin meditaţii. Ca urmarea a acestei realităţi, gradul expunerii copiilor din medii dezavantajate la infectare este unul crescut. Mai mult, copiii cu nevoi speciale sunt obligaţi, în ciuda condiţiei lor de sănătate, să susţină un examen cu masca pe faţă sau urmând alte proceduri care complică desfăşurarea examenului în condiţii optime pentru ei. În plus, parte dintre copiii care au rămas deconectaţi de şcoală în această perioadă nu vor reveni în sălile de clasă.
• Sănătatea psihică şi emoţională precede învăţarea. O condiţie prealabilă pentru învăţare este asigurarea siguranţei emoţionale a elevilor. Cele două luni şi jumătate de izolare, incertitudinea momentului şi condiţiilor revenirii la şcoală, i-au afectat pe copii. Creşterii disparităţilor, lipsei accesului la programele de tip „masă caldă”, „cornul şi laptele” li s-a adăugat ruptura socială faţă de colegi şi cadrele didactice. Condiţiile impuse pentru prevenirea infectării prin auto-izolare au adăugat un factor de stres pentru toţi elevii.

Schimbări propuse pentru următorul an școlar

„Nu în ultimul rând, considerăm că această perioadă este un test important care va arăta schimbările necesare pentru pregătirea corespunzătoare a şcolilor pentru a-şi redeschide porţile pentru revenirea tuturor elevilor în sălile de clasă în condiţii de siguranţă în timpul/după vacanţa de vară. Credem că autorităţile trebuie să ţină seama de recomandările pentru redeschiderea şcolilor publicate recent de instituţiile internaţionale – UNESCO, UNICEF, PAM şi Banca Mondială -, cu accent pe acordarea de sprijin copiilor din medii dezavantajate, care au nu au avut acces la educaţie în ultimele luni, iar, în unele cazuri, nici la hrană corespunzătoare”, arată reprezentanții organizației.

Aceste recomandări includ: modificări de politici publice privind închiderea/redeschiderea şcolilor în situaţii de urgenţă, accesul copiilor marginalizaţi şi neşcolarizaţi şi consolidarea/standardizarea învăţării la distanţă; finanţarea demersurilor necesare pentru combaterea impactului COVID-19 asupra educaţiei (în România inclusiv prin asigurarea infrastructurii corespunzătoare); asigurarea desfăşurării în siguranţă a activităţilor prin distanţare socială şi igienă corespunzătoare; asigurarea stării de bine şi protejarea copiilor, inclusiv prin furnizarea de servicii esenţiale în şcoală, cum ar fi cele medicale şi nutriţionale; sprijin pentru copiii marginalizaţi, astfel încât să se asigure revenirea lor la şcoală.