EXCLUSIV | De ce trecem de la caniculă de cod roșu la furtuni. Director ANM: „Cel mai cald la noi în țară a fost în acest secol. Ploile de vară vor avea caracter torențial, cu cantități mari de apă într-un timp foarte scurt”

Pe 5 iulie 2000, România înregistra recordul absolut de temperatură de la București, de 42,4 grade. Potrivit specialiștilor Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), 2003, 2007, 2012, 2015 și 2017 s-au numărat printre anii cu temperaturi extreme în timpul verii. Suntem în 2022 și pare că plătim deja prea scump „prețul” schimbărilor climatice, cu treceri rapide de la caniculă la furtuni.

Pe 30 iunie 2022, meteorologii au emis prima avertizare cod roşu de caniculă şi disconfort termic. După valul de căldură extremă, vremea va trece într-o altă extremă periculoasă, a ploilor torențiale și a vijeliilor.

Florinela Georgescu, directorul executiv al Administrației Naționale de Meteorologie, vorbește, în interviul  pentru Gândul, despre temperaturile lunii iulie, repercusiunile schimbărilor climatice asupra evoluției vremii, dar și despre stilul de viață pe care ar trebui să-l  adoptăm pentru a preveni pagubele, victimele și a trăi în armonie cu mediul înconjurător.

MESAJ Ursula von der Leyen, mesaj la 35 de ani de la Revoluție: România și Europa ONOREAZĂ sacrificiul românilor

14:16

ACTUALITATE US Army și-a DOBORÂT propriul avion, deasupra Mării Roșii. „Un caz aparent de foc aliat”

14:15

Florinela Georgescu, director executiv ANM, în studioul GÂNDUL LIVE (FOTO – Arhivă)

„Cel mai recent val de căldură l-am avut anul trecut, în ultima decadă a lunii iunie”

„Așa cum se întâmplă peste tot în lume, și la noi în țară, cel mai cald a fost în acest secol. Anii cu temperatură medie cea mai ridicată, primii zece, cel puțin, sunt din acest secol, adică din 2000 încoace.

Perioade cu temperaturi foarte ridicate, deci valuri de căldură, am înregistrat în mai mulți ani. Din 2000, de exemplu, datează recordul absolut de temperatură de la București, care este de 42,4 grade și care s-a înregistrat în 5 iulie 2000.

Cam în aceeași perioadă în care ne aflăm și noi acum. Pe urmă, temperaturi foarte ridicate au fost în 2003, în 2007, în 2012, în 2015, 2017. Iar cel mai recent, un val foarte timpuriu de căldură, l-am avut anul trecut, chiar în ultima decadă a lunii iunie, deci foarte timpuriu”, explică Florinela Georgescu.

„Sunt elemente care se încadrează în scenariile modificărilor climatice”

Directorul executiv al ANM susține însă că aceste manifestări ale vremii – cu treceri de la călduri toride la furtuni – nu sunt neapărat surprinzătoare, ele încadrându-se în scenariile schimbărilor climatice despre care specialiștii au tot vorbit  în ultima perioadă.

„Există o tendință a duratei valurilor de căldură. Sunt elemente care se încadrează în scenariile modificărilor climatice pentru că, așa cum spunem noi specialiștii cu fiecare o ocazie, suntem deja în modificările climatice. Este ceva ce trăim și proiecțiile sunt făcute pentru cum vor evolua lucrurile în următoarele decenii. Dar, categoric, schimbările începem să le vedem.

Ce trebuie să facem astfel încât stilul nostru de viață să sufere cât mai puțin în sensul de a preveni pagubele, victimele și de a trăi cât mai aproape de stilul actual? Trebuie să înțelegem că o adaptare la modificările climatice, o prevenție, astfel încât să limităm escaladarea efectelor schimbărilor climatice, înseamnă bineînțeles acceptarea faptului că, un pic, trebuie să ne modificăm stilul de viață.

Și dincolo de măsurile care se iau instituțional, guvernamental, politic, sunt lucrurile mici pe care le putem face fiecare dintre noi. Mai exact, în a accepta că trebuie să trăim mai în armonie cu mediul înconjurător, de a limita intervențiile brutale, de a limita consumul energetic – acela generator de gaze cu efect de seră – de a economisi apa pentru că vedem ce se întâmplă ca urmare a secetelor. Trebuie să acceptăm faptul că este nevoie să limităm risipa. Și aș băga la același capitol poluarea, cu orice contribuie la alterarea mediului înconjurător. Sunt lucruri pe care le putem face fiecare dintre noi. Și nu vreau să sune ca niște lozinci”, susține Florinela Georgescu.

„Așteptăm, de miercuri încolo, ca vremea să se mai răcorească”

Florinela Georgescu nu vine însă cu vești optimiste în ceea ce privește prognoza meteo. Luna iulie va fi una în care, meteorologic vorbind, ne vom împărți între zilele caniculare și cele cu ploi torențiale.

„Nu este exclus ca perioada următoare să mai aducă valuri de căldură. Deocamdată, așteptăm, de miercuri încolo, ca vremea să se mai răcorească, dar să crească instabilitatea atmosferică, deci să avem ploi pe arii mai extinse. Atenție, însă, că pot avea, cel puțin la primul impact, forme destul de severe, deci tot averse torențiale, intensificări ale vântului, descărcări electrice, grindină.

Acesta este iarăși un element care se încadrează foarte bine în scenariile modificărilor climatice, în sensul că vom vedea că ploile de vară vor avea acest caracter de ploi torențiale. Cu cât este mai cald în straturile joase, cu atât mai severă poate fi manifestarea în momentul în care se declanșează.

Iarăși, un lucru asupra căruia se atrage frecvent atenția dinspre partea specialiștilor în climatologie: cantitățile de apă care urmează să se adune în timpul verilor viitoare, pe de o parte, au tendința să fie tot mai mici, iar pe de altă parte au tendința să cadă sub forma aceasta de ploi torențiale. Deci, cantități de apă importantă, într-un timp foarte scurt”, a explicat directorul executiv al ANM.

Florinela Georgescu a atras atenția că este posibil să existe o pauză la temperaturile excesiv de ridicate – care să înceapă de miercuri și să țină  măcar o săptămână -, dar nu va lipsi instabilitatea în această perioadă.

”Pe urmă, pe măsură ce ajungem la jumătatea lunii, foarte posibil să apară din nou temperaturile foarte ridicate, pentru că este perioada în care, de-a lungul anilor, s-au înregistrat cele mai mari temperaturi la noi în țară”, a mai spus Florinela Georgescu.

Care este impactul încălzirii globale?

Potrivit informațiilor publicate pe consilium.europa.eu, cele mai recente date furnizate de oameni de știință de renume arată schimbări fără precedent în climatul mondial. Conform celui mai recent raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), încălzirea globală provoacă schimbări tot mai mari și, în unele cazuri, ireversibile ale modelelor de precipitații, ale oceanelor și ale vânturilor în toate regiunile lumii.

Pentru Europa, raportul prevede o creștere a frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme, inclusiv a valurilor de căldură marină, și avertizează că o creștere cu 2 grade Celsius a temperaturii va avea efecte critice pentru natură și oameni.

Creșterea temperaturilor și intensificarea fenomenelor meteorologice vor genera, de asemenea, costuri uriașe pentru economia UE și vor afecta capacitatea țărilor de a produce alimente.

Cu toate acestea, potrivit oamenilor de știință, acțiunea umană poate schimba cursul evenimentelor. Reducerea imediată, rapidă și pe scară largă a emisiilor de gaze cu efect de seră și atingerea unui nivel net al emisiilor de CO2 egal cu zero au potențialul de a limita schimbările climatice și efectele acestora.

Până în 2017, UE și-a redus emisiile cu aproape 22% față de 1990

UE a adoptat o legislație ambițioasă în mai multe domenii de politici, pentru a-și pune în aplicare angajamentele internaționale privind schimbările climatice. Țările UE au stabilit obiective obligatorii privind emisiile pentru sectoarele-cheie ale economiei, în vederea reducerii substanțiale a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Până în 2017, UE și-a redus emisiile cu aproape 22% față de 1990, atingându-și obiectivul de reducere a emisiilor pentru 2020 cu trei ani înainte de termen.

În decembrie 2020, având în vedere angajamentul Uniunii Europene de a-și spori nivelul de ambiție în materie de climă în conformitate cu Acordul de la Paris, liderii UE au aprobat un obiectiv obligatoriu de reducere internă netă cu cel puțin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu 1990.

În aprilie 2021, Consiliul și Parlamentul au ajuns la un acord provizoriu cu privire la Legea europeană a climei, care vizează transpunerea în legislație a obiectivului de reducere a emisiilor pentru 2030. Acordul a fost adoptat de miniștrii UE în iunie 2021.

Nicolae Ciucă: „Este responsabilitatea noastră să ne gestionăm prezentul şi mai ales viitorul”

Oficial, politicienii români par să se arate interesați de subiectul schimbărilor climatice care afectează din ce în ce mai mult și România. În luna iunie, au avut loc la Palatul Victoria dezbaterile privind schimbările climatice, acestea axându-se asupra mandatului României în contextul Pachetului legislativ european „Fit for 55” şi a priorităţilor ţării noastre pentru Summitul privind schimbările climatice COP27.

Nicolae Ciucă / Sursă Foto: Mediafax Foto

„Este nevoie de coordonare instituţională între ministere, Guvern şi Administraţia Prezidenţială, între instituţiile statului român şi organismele europene şi internaţionale, pentru o abordare coerentă şi coordonată a măsurilor de combatere a efectelor schimbărilor climatice.

Integrarea măsurilor necesare în zona de reforme, investiţii, dezvoltare, echilibru economic o putem asigura lucrând împreună şi asumându-ne decizii curajoase pentru un mediu mai sănătos. Este responsabilitatea noastră să ne gestionăm prezentul şi mai ales viitorul în condiţiile în care vedem aceste efecte atât la nivel global, cât şi la nivel naţional”, a afirmat premierul Nicolae Ciucă.

Problemele cauzate de schimbările climatice au nevoie de decizii curajoase, în urma colaborării între instituții, a declarat miercuri premierul Nicolae Ciucă. El a condus prima reuniune a Comitetului interministerial privind schimbările climatice, a cărui înfiinţare şi funcţionare reprezintă jalon prevăzut în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Comitetul interministerial pentru schimbări climatice are rolul de a propune şi de a monitoriza politicile prioritare anuale în domeniul schimbărilor climatice în concordanţă cu angajamentele asumate la nivel naţional, faţă de Uniunea Europeană, inclusiv prin PNRR, faţă de Organizaţia Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale la care România este parte sau în curs de a accede.

Greta Thunberg: „Oamenii ar trebui să trateze cu aceeași atenție criza ecologică cu care au tratat-o și pe ceea a coronavirusului”

Într-un interviu acordat BBC, tânăra activistă spune că lecțiile învățate din pandemie ar trebui să ne ajute să dăm o importanță similară și celeilalte crize majore cu care se confruntă omenirea.

Adolescenta care a devenit faimoasă pentru activismul său de mediu spune că lumea trebuie să „acționeze cu forța necesară” pentru a rezolva problemele ecologice cu care se confruntă planeta. Ea nu crede că „planurile de recuperare verzi” pot rezolva problema schimbărilor climatice.

Greta Thunberg, activistă de mediu 

„Lumea se află într-un punct de cotitură în ce privește problemele legate de climă și rasism. Nu putem să continuăm să ascundem aceste nedreptăți imense”, a mai spus ea.

Greta Thunberg crede că singurul fel în care putem reduce emisiile de carbon la nivelul la care este necesar pentru a salva planeta este prin schimbări fundamentale în felul în care ne trăim viețile, începând cu țările dezvoltate. Ea nu crede, însă, că liderii politici sunt capabili să ia astfel de măsuri dure.

„Cuvinte precum verde, sustenabil, prietenos cu mediul sau organic sunt astăzi atât de des și de greșit folosite încât au ajuns să fie golite de conținut și de înțeles. Ele pot însemna absolut orice, de la defrișări până la industriile cărnii, aviației sau mașinilor. Criza ecologică și climatică nu poate fi rezolvată în cadrul sistemelor politice și economice pe care le avem acum”, a completat Thunberg.

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele