EXCLUSIV. Durerea femeilor însărcinate, în vreme de coronavirus: „Tot ce puteți face e să așteptați să vi se rupă apă și să fugiți la spital”

„Tot ce pot să vă spun e că nu mai pot să asist în niciun fel la nașterea dumneavoastră, nici să vă monitorizez, nici…nimic. Tot ce puteți face e să așteptați să vi se rupă apă și să fugiți la spital”, i-a spus un medic Danei, o tânără din județul Alba care urma să nască.

Frica, teama, incertitudinea, neputință.

Multe orașe au închis cabinetele private de urmărire a sarcinii de frica contaminării.Spitalele de stat s-au transformat în unități spitalicești dedicate pacienților infectați cu coronavirus, iar teama că n-au unde să nască le-a făcut pe viitoarele mame să se confrunte cu un nivel și mai mare de anxietate.

Dana este la prima naștere. La sfârșitul lunii martie, tânăra s-a prezentat la medic cu dureri. Ultima dată bebelușul era cu cordonul ombilical în jurul gâtului.

„În luna martie aveam dureri mari. Sarcina – 39 de săptămâni . Mă prezint la spitalul județean ( singurul care mai lua urgențe sau alte intervențiii ginecologice) intru pe poarta, nimeni. Merg la UPU, o doamna se răstăște că unde îmi e foaia de triaj. Ajunsă pe sectie mă preia medicul, îmi face controlul, mă monitorizează și-mi spune că îmi dă de ales. Ori sa îmi rupă membranele, dar îmi garantează ca el iese de pe tura si eu nu nasc, fiind tot nedilatată, ori cezariană, copilul fiind într-o poziție destul de nefavorabilă și cu cordonul înfășurat în jurul gâtului. Mă bagă la analize,îmi fac teste alergologice, astept încă două ore, după care mă cheama la montarea sondei. Odată montată, mergem către sala de operație, unde, ce să vedem? Nu ne lasă să intrăm deoarece sunt suspectă de COVID. Panică din nou. De unde până unde? N-am nimic… am stat în casă în ultimele luni pentru a duce la termen sarcina, n- am luat contact cu nimeni, febra n-aveam”, povestește tânăra mamă pentru Gândul.ro.

La triaj i-au bifat din greșeală căsuța ”suspect de coronavirus”

Gândurile Danei erau spulberate de durerea sondei. Se întoarce în salon și așteaptă încă o oră. O asistentă, îmbrăcată în combinezon, vine cu trei bețisoare și o anunță că nu poate intra în operație fără rezultatele testului care durează opt ore.

„Ăsta e protocolul. Nu v-au anunțat? Toți care intră la UPU trebuiesc testați”, i-a spus asistenta Danei. Rămâne în salon singură singură încă două ore, ținându-se de sondă.

La scurt timp, o asistentă intră în salon și își cere scuze pentru cele întâmplate: „Domnul de la triaj a bifat căsuța de suspect din greșeală”, i-a spus femeia Danei.

„M-am dus în sala de operație: în sfârșit o să îmi văd copilul. Acum asta conta. Fetița era bine. Primele 12 ore, suportabile. Datorită anesteziei. Însă următoarele 3 zile urmau să fie groaznice. Singură în salon, fără vizite, fără alimente, fără copilul meu, pe care l-am văzut la naștere și apoi abia în drum spre casă. Asistentele veneau la 7 ore. Erau doar două pe secție. Aveam dureri crunte și eram nemâncată de două zile. Caranțe de fier și calciu . Aveam o intervenție de apendicită perforată iar capul copilului fiind exact acolo, a trebuit ă taie dedesubt. Sper ca toate mamele care nasc în perioada asta să aibă multă putere și răbdare”, spune tânăra mamă.

Maternitățile și Covid-19

Inițial, planul autorităților a fost să transforme Maternitatea Filantropia din București în centru pentru tratarea pacienților cu coronavirus. Medicii s-au opus și au făcut o petiție, susținând că „sacrificrea celei mai importante maternități din Capitală este anormală, în condițiile în care pacientele indectate cu coronavirus ar ăutea fi gestionate de un spital mai mic”. În cele din urmă, cazurile de Covid-19 au fost preluate de Maternitatea Bucur.

De-a lungul timpului, femeile din România au urmărit sarcina cu foarte multe vizite la medic, ecografii la 2-3 săptămâni, spre deosebire de altă țări care fac două ecografii pe timul sarcinii, ne-a spus Irina Popescu, vicepreședintele Asociaţiei Moaşelor Independente (AMI).

„Femeile din România au fost obișnuite că trebuie să nască cu cineva anume, cel care le-a urmărit sarcina. Când, de fapt, în toată lumea civilizată se naște cu garda, nu cu cineva anume. Dacă ne uităm la urmărirea de la stat, erau 2-3 ecografii, cele incluse în discountul Casei de Asigurări. Doar că asta se întâmpla foarte rar, iar acum nu se mai întâmplă deloc și asta e o problemă. Ambulatoriile spitalelor de stat sunt închise”, explică Irina Popescu.

Irina caută soluții și a venit cu o propunere inclusiv la Suceava, dar și către Filantropia din București, pe modelul UK și al Olandei , în care femeile cu sarcini fiziologice, sănătoase să nască și să se externeze repede, până 24 de ore, iar cele cu complicații să rămână în spital.

„Asta în cazul femeilor care au probleme în sarcină, sau copilul stă într-o poziție atipică sau apare ceva ca problemă fix in traviliu. Dacă ne uităm ce se întâmplă în București procentul de ceziariene trece de 70%. Nevoile reale sunt undeva la 15% . O altă problemă la nașterile din România este că nu se folosesc moașele în sistemul de naștere naturală”, mai spune Irina.

Copilulul, separat de mamă la naștere

„Un obicei care ne costă. E mult mai probabil să dea de o asistentă infectată, decât să stea cu mama lui să se colomizeze cu germeni pozitivi . O femeie operată va avea riscuri mai mari. Femeile care nasc natural au un risc mai mic de complicații, chiar dacă se infectează. Noi trebuie să ne protejăm populația, însă e jale și măcel. Facultățile de moașe s-au închis, au preferat să ne restricționeze formarea, deși România avea nevoie de 12.000 de moașe la nivelul de nașteri pe care îl avem. Statul român are la dispoziție un specialist care îl costă mai puțin decât un medic, însă refuză să ne folosească. În alte țări spre exemplu, femeile se pot duce la moașă să-și urmărească sarcina”, spune Irina Popescu.

Din 1200 de moașe formate în România, jumătate au plecat în alte țări

Gravidele din Suceava nu mai au maternitate în oraș, după ce Spitalul Județean a fost transformat în centru pentru îngrijirea bolnavilor de COVID 19, iar femeile care trebuie să nască în acestă perioadă au fost sfătuite să o facă acasă.

„Îți trebuie un anumit nivel de competență pentru nașterea acasă. O trusă, un backup cu spitalul. Dacă ele nasc acasă și primul spital e la o oră distanță. Dacă există complicații, trebuie transferate rapid la spital, în maximum15 minute. În momentul de față, în România, managerii de spital nu au curajul să interzică asistarea preferențială”, mai spune Irina.

Sănătatea emoțională la femeile însărcinate

Femeia însărcinate au nevoie să se simtă protejate, în siguranță, au nevoie de liniște și suport emoțional. Un mare procent din femeile însărcinate din România trec prin clipe de depresie și anxietate.

Cristina, o tânără însărcinată, spune că virusul i-a afectat viața pe deplin. Cu câteva zile înainte de izbucnirea pandemiei de coronavirus a aflat că e însărcinată.
„Iubitul meu nu a vrut să păstrez copilul deoarece a spus că va fi criză economică și că ne așteaptă o perioadă grea financiar și că ar vrea să fac avort. Nu mă așteptam să rămân însărcinată pentru că am avut ceva probleme de sănătate și nu mă așteptam în ruptul capului”, povestește tânăra.

Cristina a decis să păstreze copilului, însă, spune că toată perioada asta i-a indus o stare de anxietate: instabilitate financiară, frică, teamă de ce va urma.

Cine are bani face analize, cine nu are nu face

„Medicul mi-a spus că nu mai pot face analize gratuite la spitalul de stat. La privat analizele sunt foate scumpe. Medicii te trimit direct la privat fără să te întrebe cum stai cu cu banii”, mai spune Cristina.

Orice femeie însărcinată are nevoie de sprijin, protecție, liniște, afecțiune

„Partenerii ar trebuie să fie mai afectuoși, mai înțelegători. În funcție de nevoile fiecărei femei. Unii pot reacționa detașându-se. Uneori ai nevoie să știi că el e acolo. Cu atât mai mult au nevoie de asta și în perioada de sarcină, dar și după. Rolul tatălui și al partenerului e să fie mai protectiv cu partenera și să-i lase spațiul, astfel încât să se recupereze. Să revină la feminitatea de dinainte”, spune Gina Enache, psiholog în cadrul clinicii Mind Education pentru Gândul.ro.

Femeile însărcinate și COVID-19

Ministerul Sănătății a publicat la sfârșitul lunii martie, un document despre tratamentul femeilor confirmate sau suspecte cu COVID-19.

„Deși recomandările OMS susțin posibilitatea alăptării la lehuzele infectate COVID-19, având în vedere infrastructura secțiilor de obstetrică-ginecologie și neonatologie a maternităților din România precum și amploarea pandemiei COVID-19 în România se recomandă izolarea nou-născutului de mama infectată și hrănirea acestuia cu formulă de lapte. Recomandăm menținerea lactației prin stimulare (cu ajutorul unei pompe de muls); laptele astfel obținut se colecte”, se arată în document.

În schimb, Organizația Mondială a Sănătății recomandă contactul apropiat și alăptarea timpurie și exclusivă care ajută la dezvoltarea optimă a bebelușului.

Femeile diagnosticate cu COVID-19 care au născut sau urmează să nască trebuie ajutate să
• alăpteze în siguranță
• țină bebelușul în brațe
• stea în aceeași încăpere cu bebelușul.

În cazul în care o femeie cu Covid-19 se simte prea rău pentru a alăpta, aceata poate fi ajutată să asgiurre bebelușului lapte matern prin alte moduri: extragerea laptelui, relacție, lapte donat, potrivit OMS.

Și medicul primar în obstretică-ginecologie, Ruxandra Dumitrescu, a vorbit recent într-un interviu pentru Gândul.ro despre impactul coronavirusului asupra femeilor însărcinate.

„Nu se transmite de la mamă-făt, există anticorpi în sânge. Potrivit OMS, până în prezent, virusul nu a fost găsit în probe de lichid amniotic sau lapte matern. Datorită modificărilor corpului și sistemului imunitar, femeile însărcinate pot fi afectate de unele infecții respiratorii, precum și de COVID-19. (….)Sfatul OMS este ca secțiunile de cezariană să fie efectuate numai atunci când sunt justificate medical. Modul de naștere trebuie individualizat și bazat pe preferințele unei femei, alături de indicațiile obstetrice”, a precizat medicul Ruxandra Dumitrescu.

Un studiu realizat de cercetătorii chinezi, la jumătatea lunii martie, arată că maladia COVID-19 nu se transmite de la femeile însărcinate la nou-născuţi.

Studiul a fost publicat în revista Frontiers in Pediatrics, iar autorii descriu faptul că patru bebeluşi născuţi din mame infectate într-un spital din Wuhan nu au dat semne de infecţie la naştere şi au continuat să fie sănătoşi.

Și Centrul ”Sfânta Alexandra Împărăteasa”oferă consiliere psihologică și programm de asistență socială telefonică pe timpul pandemiei.

„Ajutăm și material prin livrarea la ușă a unor produse alimentare, a produselor de îngrijire a copilului, pentru a veni în sprijin pentru cei care nu pot ieși din casă în această perioadă. Numărul de cazuri a crescut de când cu epidemia. La acest moment este și o criză socială. Sunt oameni care rămân fără loc de muncă. Când s-a închis spitalul Suceava toate femeile din zonă au fost direcționate către alte două spitale locale care erau depășite de situație. Madicii le recomandau să nască acasă. Încercăm cât mai mult să venim în sprijinul lor prin acest tip de consiliere online și telefonică”, a spus Alexandra Nadane, directorul centrului.