Medicii de familie susțin că au devenit victimele stării de urgență, întrucât au fost nevoiți să preia mai multe responsabilităţi, însă tehnic nu erau pregătiţi: nu ar fi avut echipamente de protecţie şi nici dezinfectanţi. Pe 15 martie, AMFB publica pe o scrisoare deschisă, adresată decidenților din domeniul medical, în care solicita rezolvarea a douăsprezece probleme cu care se confruntă medicii de familie pe perioada stării de urgență, printre care dotarea cu echipamente de protecție, materiale dezinfectante. În ciuda solicitărilor făcute, aceștia nu ar fi primit niciun fel de protecție.
Susțin că Ministerul Sănătății i-a ignorat
„Singurele echipamente pe care le-am primit au fost cele din donații. Statul ne-a ignorat complet. Am cheltuit niște sume uriașe. Avem pierduri uriașe pentru că facturile sunt mai mici. De exemplu, factura mea pe luna aprilie este cu 8000 de lei mai mică decât de obicei pentru a întreține cabinetul. Este strigător la cer. Nimeni din țara asta nu a primit de la statul român niciun leu”, spune Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Famililor București, contactată de Gândul.ro.
Și la Timiș medicii de familie s-au confruntat cu lipsa echipamentelor, explică Mihai Iacob, președintele Filialei Timiș a Asociației Medicilor de Medicină Generală, de la Consiliul Județean au primit doar 15 cutii de mănuși la 460 de medici și 30 de cutii de măști.
„Echipamentele de protecție au fost deficitare. Singurul lucru pe care l-am primit au fost 100 de măști chirurgicale de medic și 10 măști protectoare FFP2. Asta ținând cont că avem și asistente medicale. Și acestea au fost o donație. A fost o cheltuială suplimentară din partea tuturor medicilor de familie. În Timiș sunt 462 de medici de familie, suntem a doua localitate ca număr. Am încercat să facem o serie de apeluri la societatea civilă din Timiș și la organizațiile de voluntari din Timiș prin care să ne sponsorizeze. Asociația Timisiensiss a reușit să strângă o sumă de bani și acum ne ocupăm de dotarea cabinetelor de medicină de familie cu lămpi cu ultraviolete de tip C pentru sterilizarea aerului din cabientul medical. Însă asta, datorită implicării societății civile, a organizațiilor civile”, spune medicul Mihai Iacob.
O mare parte din veniturile medicilor s-au dus pe echipamente de protecție: halate speciale impermeabile, viziere, măști FFP2, asta deși au fost prima linie alături de cei de la Salvare, UPU. Revoltații, medicii au trimis o solicitare către Ministerul Sănătății în care solicitau echipament de protecție, însă, instituția le-a răspuns că „nu fac parte din echipa unui spital COVID”.
Chiar ei informează populația dacă au febră sau alte simptome să meargă la medicul de familie. Oricare pacient care prezintă febră la ora actuală și are o infecție de căi respiratorii superioare este un potențial purtător de SARS-CoV-2. Ministerul ne-a răspuns să ne spălăm pe mâini. Este jenant, dacă ăsta era sprijinul pe care ni-l oferea. Problemele noastre sunt mult mai vechi, am rămas singurul sector care nu a fost nici renumerat adecvat. Problemele de finanțare erau grave și înainte. Pandemia le-a accentuat, asta pentru că am fost nevoiți din acel buget să alocăm 20-30% pentru echipamentele de protecție. Problemele sunt numeroase, o grămadă care vin din spate și care s-au agravat acum și probabil vor răbufni în perioada următoare. Noi am luat tot felul de măsuri, am pus flyere pentru informarea pacienților. Oamenii au înțeles, spune medicul Mihai Iacob.
Sprijinul populației, dar nu și cel al autorităților
România e singura țară care își plătește medicina primară cu doar 5, 8% din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). În Israel se dă până la 20%, în Germania 15-18%.
„Avem sprijinul populației, dar nu îl avem pe cel al autorităților, nici locale, nici centrale. Suntem cea mai prost plătită categorie de medici din toată Europa”, atrage atenția medicul Mihai Iacob.
Pe perioada pandemiei, majoritatea cabinetelor de medicina familiei (99.1%) au oferit consultații la distanță, potrivit unui sondaj realizat de Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie la începutul lunii mai.
De altfel, 96.3% dintre cabinetele de medicina familiei au acordat consultații care anterior erau solicitate și accesate de pacienți la alte niveluri de asistență medicală (ambulator/ policlinică/ spital).
Numărul total al consultațiilor acordate în luna aprilie 2020 de cabinetele de medicina familiei, comparativ cu luna aprilie 2019, a fost scăzut (79.4%) sau s-a menținut la același nivel (14.9%). Un procent mic dintre respondenți a observat o creștere a numărului total de consultații, comparat cu aceeași perioadă a anului trecut (5.7%).