EXCLUSIV. Mesajul unei românce care lucrează ca îngrijitoare de bătrâni în Germania pentru autoritățile din România: „Noi suntem vizibile doar când intră în campanie electorală și când au nevoie de voturi”

Românii le numesc îngrijitoare, italienii batande, iar nemții și austriacii flegărine. Cu speranța că în afară vor avea un trai mai bun, sute de mii de românce îngrijesc bătrâni în Occident: Italia, Austria, Spania, Germani, Marea Britanie. Ce întâmpină, în schimb, sunt abuzuri ale firmelor de recrutare intermediare, autorități oarbe la strigătul lor, muncă cât trei persoane și speranța că cineva le va auzi într-un final.

Gândul.ro a vorbit cu Dorina Bădescu, o femeie care lucrează în Germania  de opt ani. Inițial, a lucrat într-o spălătorie industrială, iar de trei ani e ceea ce nemții numesc ”flegărină”. Nu vorbea limba și a început să învețe câte cinci cuvinte de germană pe zi dintr-un manual. N-a renunțat. Acum trei ani a contactat o firmă de îngrijitoare din Mannheim: „Știam așa puțin. Înțelegeam”, spune femeia.

A început prin a își lipi pe dulap fișe în limba germană special pentru flegărine. Apoi, a intrat în diferite grupuri și a început să citească pe Facebook ce înseamnă munca de flegărină.

„Am dat primul interviu telefonic cu o firmă din Germania și a început să râdă de mine. Nu am înțeles exact ce m-a întrebat la ultima întrebare și i-am răspuns altceva”, spune Dorina.

Primul caz, o femeie de 86 de ani cu demență senilă

În urmă cu trei ani, Dorina a mers să îngrijească o bătrână de 86 de ani. Aici și-a asumat și rolul de asistentă medicală. Femeia avea o canulă la nivel gâtului, iar Dorina trebuia să i-o curețe contant, să o dezinfecteze.

„Nu aveam pregătire medicală, dar dacă vrei serviciu trebuie să faci și din astea. Îmi amintesc că într-o seară m-am dus în camera mea și am ațipit. M-a luat somnul. A început să sune la pompieri, la Poliție, la fiica sa”, își amintește femeia.

După patru luni petrecute la prima pacientă, Dorinei i-a venit înlocuitoarea, o altă româncă. Persoana din firma intermediară la care lucra Dorina a avertizat-o și i-a spus să aibă grijă ce-i va spune noii venite despre pacientă.

„Mi-a zis să am grijă ce îi spun. Că dacă o voi speria și îi spune că nu doarme noaptea și că e volentă, nu va veni și trebuie să rămân tot eu până găsește pe altcineva”.

Munca de flegărină necesită multă empatie, spune Dorina: „ E cum ai avea grijă de mama ta mai în vârstă sau de bunică.Dacă n-ai pus suflet în  meseria asta ești terminat. Noi suntem catalogați străini. Oricât de mult ai munci, oricâte ore sumplimentare ai face. Românii sunt văzuți tot români, indiferent ce ai face. Suntem văzuți ca niște cerșetori la statul german”, povestește Dorina.

De opt ani locuiește în Germania

În prezent, Dorina lucrează la aceeași familie de doi ani: „Nici nu mai țin minte a câta familie e. Însă toate firmele prin care am plecat sunt cu probleme”.

Inițial a fost angajată printr-o firmă din România. În februarie a sunat la Inspectoratul Teritorial de Muncă în legătură cu contractul de muncă și i-a spus că e fals.

„Mi-a zis să plec cât mai repede de la firmă. Că e amendată și că nu are voie să trimită îngrijitoare la muncă. Contractul mi-a zis că e fals și că pot să-l rup în momentul ăsta și să vorbesc imediat cu familia pacientei”, spune Dorina.

De trei ani lucrează ca îngrijitoare. E mulțumită  de familia la care lucrează acum. Are grijă de o bătrână, iar soțul femeii este internat la pshiatrie. De fiecare dată când merge în vizită cu ea, Dorina îi pregătește o prăjitură.

Își amintește că de doi ani încoace își serbează ziua de naștere cu bătrâna pe care o are în grijă. Dorina pregătește un tort pentru ea și femeie.

„Oricât ai munci ești tratat ca un rob”

În Germania locuiește și fiica și nepotul ei. Timp de patru luni, femeia nu a lucrat și a trebuit să lase munca de îngrijitoare și să aibă de grijă de fiica sa, după ce s-a îmbolnăvit. În doi ani și jumătate, tânara de 30 de ani a suferit trei operații, dar și chimioterapie. La scurt timp, și nepotul Dorinei a fot diagnosticat cu aceeași boală. A lăsat deoparte munca de flegărină și alerga  între oncologia din Mannheim și oncologia pediatrică: „Nu știam ce are băiatul. Am ajuns la Freiburg, la un medic foarte bun . S-a dovedit că aveau nevoie de un transplant de celule. Chimioterapia a făcut-o degeaba. Băiatul a avut 2-3 spitalizări la oncologie și nimeni până la acest medic nu a știut ce are, deși avea splina de 12-13 cm”, spune Dorina.

Încă din iulie, anul trecut, Dorina lucrează printr-o firmă intermediară din Polonia, însă pe contractul ei scrie că e îngrijitoare în Polonia, nu în Germania.

„Muncă la negru cu contracte false. Cine îmi plătește mie vechime de pensie? Asigurări medicale ș.a.m.d. Românul fie că lucrează, fie că e într-un spital, românul e catalogat român. Oricât ai munci ca un rob.Noi suntem vizibile pentru autoritățile din România, doar când intră în campanie electorală, că au nevoie de voturi.M-am atașat sufletește de această familie. Nimeni nu e perfect, toți avem o mică scăpere. Dar cred că trebuie să scoatem în evidență partea sufletească. Vrem să ne facem auziți și în Germania.Dar asta va fi ultima țeapă pe care mi-am luat-o”, spune Dorina Bădescu.