Numărul cadrelor didactice care s-au conformat obligațiilor legale și au declarat venituri obținute din meditații a crescut constant în trei ani de la declararea pandemiei de COVID, potrivit datelor de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), transmise la solicitarea Gândul. Totuși, cifra este infimă față de personalul din sistemul de învățământ din România și veniturile declarate din meditații sunt de peste 10 ori mai mici față de estimările specialiștilor.
Datele ANAF, defalcate pe anii 2020, 2021 și 2022, și pe județe, arată situația veniturilor obținute din meditații de cei care le-au declarat legal. Numărul contribuabililor nu depășește 10.000, la nivel național, în anul cu cele mai multe declarații, în contextul în care, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), în sistemul de învățământ din România lucrează aproape 240.000 de cadre didactice.
În 2020, aproape 7.200 de cadre didactice din toată țara au declarat la Fisc venituri obținute din meditații, conform statisticilor furnizate de oficialii ANAF.
Mai exact, 7.193 de persoane fizice au depus la sediile județene ale Finanțelor declarații unice (formular D212 – privind impozitul pe venit şi contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice) pentru activitățile cu cod CAEN 8552 – Învățământ în domeniul cultural – limbi străine, muzica, teatru, dans, arte plastice și alte arte și cu CAEN 8559 – Alte forme de învățământ. Comparativ cu anul 2018, când s-a introdus declarația fiscală unică, numărul cadrelor didactice care au declarat încasări din meditații a crescut cu 251.
Venitul net anual declarat de aceste persoane a fost de 60.612.262 de lei, ceea ce ar însemna o medie de 8.426 de lei încasați anual din meditații de fiecare cadru didactic.
Pe primul loc la nivel național în ceea ce privește numărul contribuabililor este Bucureștiul, cu 1.055 de profesori care au depus declarații, cu un venit însumat de 17.342.450 de lei, ceea ce înseamnă o medie de 16.438 de lei pentru fiecare cadru didactic care a declarat venituri din meditații.
La polul opus, județul cu cele mai puține declarații este Tulcea, respectiv 12 profesori care au declarat venituri din meditații de 172.407 de lei, respectiv 9.074 de lei în medie pentru fiecare.
Județe cu un număr mai ridicat de persoane care au declarat venituri din meditații de peste două milioane de lei sunt:
Venituri totale din meditații de peste un milion de lei s-au declarat în județele Alba, Arad, Argeș, Dâmbovița, Harghita și Mureș.
Dacă Bucureștiul și Tulcea și-am menținut locul fruntaș, respectiv codaș din clasamentul celor care au declarat venituri din meditații, numărul contribuabililor și veniturile încasate de aceștia și raportate la Fisc au crescut în anii 2021 și 2022.
Astfel, în 2021, din datele ANAF rezultă că 7.900 de persoane au depus declarații pentru venituri încasate din meditații – cu 707 mai multe față de anul precedent –, care au însumat 83.760.972 de lei – cu 23.148.710 de lei mai mult. Și media este mai mare, ajungând la 10.602 lei, de la 8.426 de lei, pentru fiecare cadru didactic care și-a declarat veniturile din meditații.
Numărul cadrelor didactice din București care au raportat la Fisc, în 2021, încasări din meditații a crescut la 1.226, iar veniturile au urcat la 24.405.841 de lei. Media pentru fiecare cadru didactic care a declarat venituri din meditații a crescut astfel la 19.906 lei.
În Tulcea, 22 de profesori au raportat, în 2021, venituri din meditații de 247.419 lei, ceea ce înseamnă că și media a crescut, ajungând la 11.246 de lei pentru fiecare cadru didactic.
Clujul, județul aflat în 2021 pe locul doi ca nivel al veniturilor încasate din meditații și declarate la Fisc, s-a apropiat de 6 milioane de lei (5.852.241 lei), încasați însă de mai puțini profesori, 732 fata de 736.
În șase județe, cadrele didactice au declarat la Fisc, în 2021, venituri din meditații de peste 3 milioane de lei, iar în alte două județe, încasări de peste 2 milioane de lei. În 11 județe, profesorii au declarat încasări din meditații de peste un milion de lei, potrivit datelor transmise de ANAF, la solicitarea Gândul.
Anul 2022 a însemnat un record, atât din punct de vedere al numărului de profesori care au declarat venituri din meditații, cât și în privința încasărilor. Un motiv ar putea fi campania mai susținută de informare din partea ANAF privind declararea de către profesori a veniturilor obținute din meditații.
În 2022, numărul cadrelor didactice care și-au declarat încasările din meditații a crescut cu 1.649, ajungând la 9.549.
Și veniturile totale declarate de aceștia au crescut cu aproape 50%, respectiv cu 42.602.924 de lei, până la 126.363.896 de lei. Media pentru fiecare profesor care a avut venituri din meditații a crescut astfel de la 10.602 lei la 13.233 de lei.
Bucureștiul s-a menținut pe primul loc și anul trecut, cu 1.488 de persoane care au declarat venituri din meditații ce au însumat aproape 30 de milioane de lei (29.476.629 de lei). Suma totală încasată este mai mare decât în anul precedent (24.405.841 de lei), iar media pentru fiecare profesor care a avut venituri din meditații a fost de 19.809 lei.
La polul opus, în județul Tulcea, 33 de profesori au declarat la Fisc venituri din meditații de 238.028 lei, adică o medie anuală de 7.212 lei.
Pe locul doi la nivel național, în județul Cluj s-au declarat, în 2022, venituri din meditații de peste trei ori mai mari decât în anul anterior, respectiv 19.904.823 de lei, încasați de 945 de profesori (în creștere de la 732 în 2021).
Venitul total pe țară în 2022 împărțit pe luni ar însemna încasări de aproximativ 10,5 milioane de lei lunar din meditații, ceea ce este de peste 11 ori mai puțin față de evaluările vehiculate de specialiști.
În România, piața meditațiilor paralele sistemului de educație ajunge acum la 120 milioane de lei pe lună, potrivit unei estimări de anul trecut.
Oficialii ANAF au transmis, la solicitarea Gândul, că în trei ani, din 1 ianuarie 2020 până în 31 decembrie 2022, au fost făcute 15 inspecții fiscale la persoane care au realizat venituri din meditații (cod CAEN 8559 – Alte forme de învăţământ) și o acțiune de verificare documentară.
„Ca urmare a acestor acțiuni de control fiscal, au fost stabilite obligații fiscale principale în valoare totală de 275.582 de lei. În cadrul acestor acțiuni de control fiscal nu au fost aplicate amenzi contravenționale”, au precizat reprezentanții Fiscului.
În luna mai a anului trecut, șeful de atunci al ANAF, Lucian Heiuş, spunea că nu vor fi controale în curând la profesorii care dau meditaţii elevilor, dar îi îndemna pe aceștia să îşi înființeze PFA pentru a intra în legalitate.
Primul pas pe care trebuie să-l facă profesorul care dă meditații este să devină PFA și să se înregistreze la Registrul Comerțului, potrivit informațiilor afișate pe site-ul ANAF.
După autorizarea funcționării, persoanele care încasează venituri din meditații au obligația de a depune la organul fiscal Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate (formular 112). Declarația de venit trebuie depusă anual, până la 25 mai.
Următorul pas este de a-și cumpăra o casă de marcat și a elibera bon fiscal. Pentru sumele obţinute din meditaţiile private, profesorii sunt scutiţi de plata TVA, dar trebuie să plătească atât impozitul pe venit, cât şi contribuţia socială la sănătate şi pe cea de pensii.
Pe canalul de YouTube al ANAF au fost publicate materiale video/modele de completare a Declarației unice, inclusiv pentru venituri obținute din meditații și alte forme de învățământ.