EXCLUSIV | RAPORT: Amenda de 35 mil. € dată de Nicușor Dan proprietarilor zonei retrocedate din Parcul IOR e degeaba. Argumentele legale
Un raport consultat în exclusivitate de Gândul arată că amenda dată de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, pentru proprietarii zonei retrocedate din Parcul IOR, aflat pe raza unității administrativ teritoriale, nu ar rezista la o analiză mai detaliată pe lege. Conform documentului elaborat de Poliția Locală, persoanele sancționate ar avea câștig de cauză, fundamentat pe prevederi legale, dacă ar contesta amenda primită pentru diminuarea spațiului verde.
Raportul obținut de Gândul detaliază argumentele pentru care amenda dată de edilul-șef al Capitalei nu s-ar susține la o eventuală contestație a proprietarilor.
Primarul General al Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat, marți, că proprietarii zonei retrocedate din Parcul IOR au fost amendați cu suma de 35 de milioane de euro.
„Am venit să anunțăm amenda pe care Poliția Locală a dat-o ieri proprietarului din Parcul IOR, doamna Cocoru, în sumă de 35 de milioane de euro. Țin să felicit Polița Locală a Municipiului București pentru acest gest. În sfârșit Poliția Locală a Municipiului București se comportă ca o autoritate care apără interesele cetățenilor”, a declarat Nicușor Dan.
Amenda a fost dată în baza Legii 24/2007 privind spațiile verzi. „Este un articol care penalizează schimbarea destinației spațiului verde sau reducerea suprafeței spațiului verde cu o sumă între 10.000 și 20.000 lei/mp”, a mai spus Nicușor Dan.
Ce suprafață ar fi afectată
Amenda anunțată, de 35 de milioane de euro, respectiv în jur de 175 de milioane de lei, este și un indiciu pentru a estima cât de mare este impactul asupra spațiului verde, pe baza unui calcul conform prevederilor Legii nr. 24 din 15 ianuarie 2007, republicată, privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților.
Articolul 5, lit. h din Legea 24/2007 prevede că pentru protecția și conservarea spațiilor verzi, persoanele fizice și persoanele juridice au obligația să nu diminueze suprafețele spațiilor verzi.
La articolul 23, alin. 1, lit g, arată că nerespectarea prevederilor menționate legi constituie contravenție și se sancționează cu amendă contravențională de la 10.000 lei la 20.000 lei, pentru fiecare metru pătrat de spațiu verde afectat.
Astfel, la un simplu calcul, suprafața afectată ar fi până în două hectare (1 ha = 10.000 mp). Mai concret, ar fi vorba de o suprafață cuprinsă între 8.750 – 17.500 de metri pătrați, în funcție de sancțiunea aplicată pe pentru fiecare metru pătrat de spațiu verde dispărut.
Constatarea contravențiilor prevăzute la alin. (1) și aplicarea sancțiunilor se fac de către personalul împuternicit al Gărzii Naționale de Mediu, de persoanele împuternicite în acest scop de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și de către primari sau împuterniciți ai acestora, prevede Legea 24/2007.
Contraargumentele din raport
Amenda aplicată de primarul general nu s-ar susține în instanță, consideră Poliția Locală pentru că, în primul rând, zona retrocedată nu este, legal și procedural vorbind, un spațiu verde, astfel că nu se poate vorbi de diminuarea lui.
Terenul respectiv nu este încadrat ca spațiu verde în niciun document oficial, ci este intabulat „curți construcții”, conform extrasului de carte funciară. Potrivit documentului, un teren poate fi spațiu verde ori prin încadrarea în PUG în zonă „V” ori prin înregistrarea în registrul Spațiilor Verzi. La nivelul Municipiului București Registrul Spațiilor Verzi nu este finalizat, nu are valoare administrativă și nu poate produce efecte juridice.
De altfel, spun semnatarii raportului, la data emiterii dispoziției de restituire, zona nu făcea parte din Parcul Titan (sau fost Parc Balta Albă sau Parcul IOR, actual Parcul Alexandru Ioan Cuza), caz în care acesta s-ar fi situat în conformitate cu P.U.G în vigoare, prin HCGMB nr. 269/2000, la categoria “V” în care este inclusă „ZONA SPAȚIILOR VERZI”.
Potrivit documentului consultat de Gândul, fapta ca atare de diminuare a suprafeței spațiului verde nu există. Diminuarea unei suprafețe a spațiului verde presupune existența unui spațiu verde recunoscut prin lege( încadrare în PUG în zonă “V”sau în Registrul Spațiilor Verzi) și a unor lucrări prin care să se diminueze suprafața (betonare, construire) astfel încât să se producă și schimbarea destinației acestuia sau a utilizării acestuia.
„Nu trebuie făcută confuzia între faptele de defrișare arbori/arbuști/vegetație spontană cu cele de diminuare a suprafeței spațiului verde, cum de altfel cele două contravenții sunt stabilite și sancționate de Legea 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților la articole diferite”, arată raportul.
În plus, arată documentul care citează articole din Ordonanţă de Urgenţă nr 195/2005 privind protecția mediului, sancțiunea unei fapte de reducere a unei suprafețe de spațiu verde se aplică doar autorităţilor publice locale (art. 96, alin. 2, pct. 1), și nu și persoanelor fizice:
Art. 96. (2) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON), pentru persoane fizice, şi de la 30.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale:
1¹. obligaţia autorităţilor publice locale de a nu schimba destinaţia terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, de a nu reduce suprafeţele acestora ori obligaţia de a nu le strămuta”.
Având în vedere faptul că, terenul în cauză nu are categoria de folosință spațiu verde (parc, grădină publică etc ) ci este în proprietatea unei persoane fizice și ținând cont de prevederile Legii 24/2007, art. 18 punctul (9) „Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu”, sancțiunea solicitată nu se poate aplica, susțin specialiștii Primăriei Sectorului 3. Conform procedurilor, cei amendați pot contesta sancțiunea și numai instața poate decide asupra legalității acesteia.
Conform documentului citat, aceste aspecte se regăsesc și în adresa Gărzii Naționale de Mediu nr. 2914/CMB/02.08.2023 înregistrată la DGPLCMB cu nr. 56813/03.08.2023 din care reiese în mod clar că terenul respectiv nu are categoria de folosință spațiu verde și nu se supune prevederilor Legii 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, respectiv legea în baza căreia primarul Nicușor Dan a aplicat sancțiunea.
Istoria retrocedării controversate a celor 12 hectare din Parcul IOR
Parcul IOR a pierdut, în 2005, o suprafață de 12 hectare, cuprinsă între bulevardele Liviu Rebreanu, Nicolae Grigorescu, Constantin Brâncuși și malul lacului.
„Terenurile situate în Bucureşti, str. Liviu Rebreanu F.N sector 3, Lotul 71 – în suprafaţa de 112.399,19 mp și Lotul 16 – în suprafaţa de 10.127,43 mp au fost restituite în natură, pe vechiul amplasament, în proprietatea doamnei Maria COCORU în baza Dispoziţiei Primarului General – Adriean Videanu nr. 4333/18.05.2005, respectiv4334/18.05.2005″, se arăta într-un comunicat din 2013 al Primăriei Sectorului 3, care atunci a pus și panouri pe care scria că acolo este zonă retrocedată, după ce oamenii au reclamat gunoaiele adunate.
Primul proprietar, spune Pro TV, ar fi fost un bărbat care la acea vreme avea 91 de ani. La scurt timp, acesta i-a cedat drepturile litigioase Mariei Cocoru.
În 2005, în timpul mandatului primarului Adriean Videanu, s-a decis, în Comisia pentru Legea 10, condusă la acea vreme de viceprimarul Ludovic Orban, punerea în posesie cu cele 12 hectare de teren din Parcul IOR a Mariei Cocoru.
Ulterior, Primăria Sectorului 3 a cerut la Curtea de Apel București anularea titlului de proprietate şi punerea în posesie pentru cele 12 hectare retrocedate din Parcul IOR și a obținut câștig de cauză. Decizia a fost contestată de proprietara terenului, la instanța supremă, care a decis retrimiterea dosarului la Curtea de Apel, pentru rejudecare.
„După ce am recâștigat pe fond terenul, așa-zișii proprietari au contestat decizia. (…) Ieri, judecătorii Înaltei Curți au admis recursul celor două părți- așa-zișii proprietari și Primăria Generală – și au dispus rejudecarea cazului la Curtea de Apel”, scria primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, pe Facebook, în noiembrie 2020.
Petrică Băjenaru, nepotul Mariei Cocoru, proprietara din acte a terenului de 12 hectare retrocedat din Parcul IOR. Sursa – Cancan
Gândul a aflat că Maria Cocoru este mătușa lui Petrică Băjenaru, un personaj mai puţin cunoscut, dar cu foarte mare greutate în domeniul retrocedărilor. Despre Petrică Băjenaru, Cancan scria în 2017 că ar deține 13 hectare din Parcul Titan și că fi fost implicat în tranzacţia Park Lake, din care ar fi obţinut 65 de milioane de euro. Mai mult, Băjenaru ar fi obţinut şi terenul pe care se află Şcoala Ilioara, pe care ar fi cerut la acel moment 25 de milioane de euro.
CITEȘTE ȘI:
UPDATE | Incendiul din Parcul IOR a fost stins. A fost afectată o suprafață de aproape 4.000 mp