EXCLUSIV. România, „campioană” la nașterile cu mame minore: „Îmi era frică să-l țin și în brațe. Nu știam nici baie cum să-i fac”

România înregistrează 33,7 nașteri la 1.000 de adolescente (media europeană fiind de 11 nașteri la 1.000 de adolescente), arată datele furnizate de Salvații Copiii la cererea Gândul.ro. În Europa, doar două state prezintă o situație mai gravă decât țara noastră: Bulgaria și Georgia, cu valori de 40,3, respectiv 47,13 de nașteri, țări în care educația pentru sănătate sexuală este descurajată sistematic.

În sărăcie, fără educație, școală, izolate și arătate cu degetul mamele minore sunt victimele unui întreg sistem șubrezit până la os.

„Când l-am născut nici nu știam cum să-l țin în brațe”, așa începe povestea lui A., o tânără din Ialomița, care la 17 ani a devenit mamă. Cu degetele pline de pământ și privirea resemnată, A., o fată cu părul roșcat vâlvoi și ochii căprui a lăsat copilăria într-un sertar și și-a luat rolul de mamă.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Am stat la masă cu o persoană care avea o avere mai MARE decât PIB-ul României”

17:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Pe 20 ianuarie se resetează TOATĂ lumea”

16:30

Mama mea mea este copil : „ Nu știam cum să-l țin în brațe”

Îi vom spune A, pentru a îi proteja identitatea. Acum are 18 ani și nu înțelege prea bine ce i s-a întâmplat.De mai bine de șapte luni are o mogâldeață de copil și învață să fie mamă.

A terminat opt clase, a lăsat jucăriile deoparte și s-a trezit în rolul de părinte. Nu și-a mai vizitat părinții de aprope un an. Are opt frați, iar părinții sunt văcari. Tătăl lui A. e alcoolic. Nu a mai putat sta la familia sa, și-a făcut curaj și a plecat de acasă.

Acum doi ani l-a cunoscut pe I., tatăl copilului, un oier din satul vecin. S-a mutat la el și cresc cot la cot copilul. E mulțimită că are un adăpost deasupra capului. Pentru ea și copil. Nu știa că a fost însărcinată, a aflat abia când era în luna a cincea.

„Mi-a fost frică că nici baie nu știam cum să fac. M-a ajutat soacra mea cu el. Am învățat ușor, ușor. Dar e frumos să fii mamă”, spune A.

Tatăl copiluli e oier și pleacă cu ele la păscut de dimineata până seara. A. stă acasă cu copilul tot timpul. Muncește în curte, face curat și hrănește animalele din gospădărie. În curtea sărăcicoasă, a pus un leagăn prins într-o funie pentru copil ca s-o ducă cu gândul la un parc.

Satul lor e uitat de lume și sărăcăcios, iar la oraș nu prea ajunge. Când doarme copilul, are grijă de gospodărie. De ea a uitat.

Ar fi vrut să meargă la liceu când a terminat opt clase, dar părinții n-au avut bani să o trimită la oraș, așa că a rămas la țară. Când era în generală colegii râdeau de ea că „pute” și îi era rușine. Stătea în ultima bancă și nu avea prieteni. Acum ține legătura cu fosta dirigintă și un coleg care îi mai aduc lucruri pentru copil.

Când a rămas însărcinată nu știa mai nimic despre viața sexuală. Despre protecție nu i-a spus nimeni niciodată nimic. Era un subiect tabu în familia ei. Doar niște informații vagi dintr-un material obositor de anatomie. Nu are regrete și vrea să-și crească copilul așa cum poate mai bine.

„Mamele minore din România au nevoie de niște măsuri integrate, cum ar fi centrele de protecție a mamei și copilului. Educație cu privire la măsuri de contracepție, acces la consiliere, să li se asigure protecție socială, ajutor pentru continuarea studiilor, integrarea în muncă, un job part time. E nevoie de un kit lunar  de creștere a copilului (pampers, lapte praf, servetele umede), dar și să dispună de creșe gratuite”, spune Anca Iordănescu de la Asociația Copii pentru Viitor.

Educația sexuală, doar cu acordul părinților în scolile din România. În Suedia a fost introdusă din anii ’50

Educaţia sexuală a fost introdusă în şcoli pentru prima dată în 1955 în Suedia, care a fost urmată, în anii ’70-’80, de mai multe ţări din vestul Europei. În anii ’90 şi 2000 s-au alăturat şi ţări ca Franţa, Regatul Unit şi apoi Portugalia sau, mai aproape de noi, Ucraina şi Estonia. În România, în schimb, doar cu acordul părinților.

Mamele minore, lăsate în grija statisticilor

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că în 2018 ,725 de minore sub 15 au devenit mame., iar 18.485 sunt mame cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani.

705 din mamele cu vârsta sub 15 ani sunt la prima naștere, 19 sunt la a doua naștere, iar una este la a treia naștere. În ceea ce privește mamele cu vârsta cuprinsă între 15 ș 19 ani, 13.800 sunt la prima naștere, 3.877 sunt la a doua naștere, 727 sunt la a treia naștere, 72 sunt la a patra naștere, 8 sunt la a cincea naștere șio mamă este la a șasea naștere.

România a înregistrat, în anul 2018, un sfert din nașterele din mame minore la nivelul Uniunii Europe, mai exact 23%, arată datele EUROSTAT.

Global Childhood trage un semnal de alarmă

Raportul GLOBAL CHILDHOOD REPORTdin 2019, arată că țara noastră depășește și țări din Asia și Africa în ceea ce privește fenomenul mamelor adolescente.

România se confruntă cu un număr mai mare de nașteri în adolescență decât state precum Rwanda (26,8), Trinidad Tabago (31), Uzbekistan (16,7), Albania (20,7), Bahamas (28), Botswana (31,7), Burundi (27,4), Mauritius (26,9), Djibouti (19,4), India (24,5), Tunisia (7,6) sau Algeria (10,4). Astfel, se impune elaborarea și implementarea de îndată a unui plan de acțiune în acest domeniu, ce trebuie considerat urgență națională pentru autoritățile publice centrale și locale, arată datele furnizate de Salvați Copiii.

În anul 2018, Salvați Copiii a realizat  o analiză în rândul mamelor și gravidelor din comunitățile defavorizate, pe un eșantion de 1.268 persoane. Mai exact, 635 din gospodării defavorizate, 558 din gospodării în media localității și 75 de mame minore.

Potrivit analizei, există o corelație directă între vârsta precoce a mamei, care înseamnă și o dezvoltare emoțională, dar și socială, încă incomplete, și lipsa accesului la educație sanitară și la servicii medicale constante.

Astfel, datele Salvați Copiii România, obținute în urma unei anchete sociologice de teren, arată că șase din zece mame adolescente nu au avut niciodată acces la informații privind sănătatea reproducerii sau educației sexuale, iar șapte din zece nu au beneficiat niciodată de planificare familială. Absența unei îngrijiri adecvate a sarcinii nu afectează însă, doar mama, cât mai ales nou-născutul: patru din zece adolescente care devin mame au născut prematur, o pondere de patru ori mai mare decât în rândul mamelor majore incluse în eșantion.

BOR  în opoziție cu OMS

Deși Organizația Mondială a Sănătății a recomandat educația sexuală materie obligatorie în școli, Patriarhia România s-a opus vehement. Ba mai mult, BOR consideră educația sexuală „un atentat la inocenția copiilor”.

„Considerăm că încadrarea în mod obligatoriu a elevilor în programe de educaţie sexuală reprezintă un atentat asupra inocenţei copiilor, împiedicând dezvoltarea lor firească şi marcându-i pe aceştia pentru întreaga viaţă. În acest sens, mai multe studii realizate în diferite ţări au demonstrat că o astfel de abordare a educaţiei copiilor a avut ca urmare începerea vieţii sexuale mai devreme, cu implicaţiile de rigoare, fără vreo îmbunătăţire în plan social”, se arată într-unn comunicat al Patriarhiei Române.

Invitat săptămâna trecută la Gândul LIVE, psihiatrul Gabriel Diaconu,  consideră că păstrarea copilul în obscurantism, lăsarea dezvoltarea sexualității lui în parcursul ei natural, va duce fără doar și poate, în mod natural, și la evenimente extrem de traumatizante, respectiv cele care se dorește să fie prevenite prin educația sexuală în școală.

„Până la urmă, să discuți despre sex nu împinge pe nimeni spre comportament, la fel cum să discuți despre droguri sau despre sinucidere sau politică sau fotbal nu ne transformă în drogați, politicieni sau fotbaliști. Este o conversație. Să spui că e un subtip de conversație care e inadecvat minorilor are cumva un sens, pe de altă parte, să negi dreptul copilului la educație în sănătate este egalmente periculos. Să păstrezi copilul în obscurantism, în umbră, în întuneric și să lași, în ghilimele, dezvoltarea sexualității lui în parcursul ei natural, fără doar și poate, în mod natural, va duce și la evenimente extrem de traumatizante, cum sunt tocmai lucrurile pe care căutăm să le prevenim”, este de părere Gabriel Diaconu.

Autor

Ina Stoica

Este absolventă a Facultății de Litere-Limbi și Literaturi Străine din București. Are un masterat în domeniul jurnalismului și cel al comunicării obținut în urma studiilor urmate la FJSC și ... vezi toate articolele