În România lui 2023 – într-o lume care baleiază între valuri pandemice și războaie, dar mai ales una care se tehnologizează mai mult pe zi ce trece – seniorii își găsesc cu greu un loc pe piața muncii. În țara noastră, schimbarea demografică este văzută, de multe ori, ca un obstacol și nu ca o oportunitate, pentru ca angajatorii să folosească în continuare experiența, maturitatea și înțelepciunea vârstnicilor.
Pe baza vârstei legale și reale a pensionării, persoanele cu vârste cuprinse între 60 și 65 de ani sunt deja clasificate ca fiind „bătrâne” și inapte pentru câmpul muncii, lucru care contrastează cu politica forței de muncă a altor țări.
Psihologul Emma Toader a mărturisit pentru Gândul că în România aprecierea lipsește din câmpul muncii, acesta fiindun factor psihologic foarte important care duce la somatizări, la depresii, la anxietăți, la atacuri de panică, atât în rândul tinerilor, cât și în rândul persoanelor vârstnice, care-și doresc să rămână angajați și să-și continue job-ul.
Lipsa locurilor de muncă, a politicilor și a măsurilor adecvate active ale pieței muncii, problemele de sănătate, lipsa competențelor relevante, precum și un echilibru nesatisfăcător între viața profesională și cea personală sunt motive importante pentru o retragere prematură de pe piața muncii.
În plus, stereotipia legată de vârstă și discriminarea rezultantă împotriva persoanelor în vârstă rămân o barieră majoră pentru carierele mai lungi în multe țări europene.
Gândul a făcut o analiză pentru a vedea câtă greutate mai au seniorii României pe piața muncii și care sunt lucrurile care s-ar putea câștiga din păstrarea lor în anumite job-uri.
Astfel, un psiholog, reprezentanți ai patronatelor și un coordonator-proiecte pentru seniori au explicat de ce reprezentanții vârstei a treia ar trebui fructificați la maximum pentru experiența lor.
Angajarea persoanelor trecute de vârsta standard de pensionare poate fi o soluție pentru reducerea deficitului din unele segmente ale pieței muncii, dar crește în primul rând calitatea vieții, precum și puterea de cumpărare a seniorilor care pot și vor să fie în continuare activi în societate.
Populația totală a UE va crește de la 511 milioane în 2016 la 520 milioane în 2070, dar populația în vârstă de muncă (15-64) va scădea semnificativ, de la 333 milioane în 2016 la 292 milioane în 2070 din cauza schimbărilor fertilității, a speranței de viață și a dinamicii migraţiei, se precizează în Ghidul privind recomandările pentru promovarea Politicilor Publice în favoarea lucrătorilor în vârstă.
În ceea ce privește problemele de pensionare, vârsta standard de pensionare a crescut în întreaga Europă, scopul fiind acela de a menține lucrătorii pe piața muncii cât mai mult timp.
Cu toate acestea, pe lângă limita de vârstă, există și alte politici pe care guvernele și organizațiile le pot pune în aplicare pentru a consolida poziția seniorilor în câmpul muncii.
De exemplu, în Germania a fost adoptată o lege flexibilă care atenuează trecerea de la muncă la pensionare. Mai exact, această lege promovează „pensionarea” – un proces care combină pensionarea anticipată și munca cu timp parțial – oferind în același timp stimulente pentru venituri suplimentare în loc de pensie standard.
Psihologul Emma Toader susține că în România oamenii, după o anumită vârstă, sunt văzuți ca niște rebuturi pe piața muncii și de obicei sunt rejectați.
„Angajatorii preferă persoane tinere, în general, femei și bărbați, din două motive. Unul dintre motive, din punct de vedere psihologic, este că persoanele tinere sunt mai flexibile și uneori, partea negativă pentru ele, sunt mai manipulabile. Persoanele mai în vârstă au, ceea ce se numește, experiență. Nu mai sunt atât de flexibili, pentru că ei nu mai tolerează atât de multe, mai ales controlul angajatorului.
Au mecanisme de apărare, pentru ca ei să suporte presiunea serviciului, sarcinile, se împotrivesc și nu mai răspund la comenzi. Persoanele în vârstă, cu experiență mare în muncă, în diverse domenii, sunt, de fapt, niște comori, pentru că ei au expertiză, au experiență și pot ajuta. De fapt, de preferat, este să conlucreze cu cei tineri, pentru că seniorii sunt un aur de cunoștințe, de cunoaștere, de experiență.
Și atunci, entuzismul celor tineri este de preferat să facă echipă cu experiența și înțelepciunea celor mai în vârstă, care se apropie de pensionare. Spre exemplu, chiar în domeniul jurnalistic, pot face echipă un jurnalist tânăr cu un senior. Dacă ne întoarcem la triburi. Noi spunem că ei erau primitivi, nu, erau înțelepți. Care erau înțelepții tribului? – Cei în vârstă, la care tinerii mergeau și primeu sfaturi și îndrumări”, a explicat interlocutoarea Gândul.
Emma Toader a mai punctat că este importantă cooperarea seniorilor în câmpul muncii, deoarece asta îi face să se simtă valorizați, motivați și apreciați.
„Eu mă uit foarte mult în domeniul medical, acolo unde există medici seniori care sunt o adevărată comoară de cunoaștere. Cei tineri, au nevoie de ei. Chiar și eu, ca psiholog, am avut o profesoară extraordinară, la care am găsit sfaturi extraordinare. În învățământ, dascălii vechi, foarte buni, sunt astăzi rejectați.
Dacă ei vor să lucreze în continuare, acest lucru le face și lor bine, în sensul că se simt utili, valorizați, motivați, într-un loc de muncă în care să se simtă bine și să fie apreciați. Or, aici, este o problemă și pentru cei tineri și pentru cei în vârstă, deoarece, în România, aprecierea lipsește din câmpul muncii și ăsta este un factor psihologic foarte important care duce la somatizări, la depresii, la anxietăți, la atacuri de panică”, a conchis psihologul Emma Toader.
La rândul său, Rodica Căciulă, coordonator-proiecte pentru seniori la Habilitas, a mărturisit pentru că avem nevoie de seniori pentru stabilitatea pe care ne-o oferă și pentru schimbul acesta între generații.
„Asociația Habilitas a avut un proiect în acest sens – se nume Be Old- în care am tratat această posibilitatea persoanelor vârstnice de a rămâne în continuare la locul de muncă, chiar și după pensionare. El se adresa persoanelor peste 55 de ani. Am avut interviuri și cu manageri de companii și cu manageri de HR în care am discutat despre această posibilitate ca vârstinicii să rămână.
Managerii își doresc foarte mult ca persoanele vârstice să rămână la locul de muncă, pentru că ei conferă valoare, au un potențial foarte mare de a lucra, au o experiență, au competențe și pot oferi maturitate și stabilitate la un job. Pentru asta însă, companiile ar trebui să ofere anumite programe de formare care să vizeze dezvoltarea personală a lucrătorilor vârstnici.
De asemenea, ar trebui să existe niște planuri personalizate pentru lucrătorii vârstnici. Mai exact, pentru fiecare să existe un plan de continuare, în funcție de personalitatea și de experiența lui. Pot fi și programe de integrare a acestora, dar și programe de mentorat. Lucrătorii vârstnici, pot să devină mentori pentru lucrătorii mai tineri și chiar este de dorit acest lucru, de a-i forma, de a le explica ce se așteaptă de la un loc de muncă, de a le transfera acest know-how de la dânșii către personalul mai tânăr.
În interviurile noastre, am discutat cu lucrători vârstnici, peste 65 de ani, și dânșii își doreau un program mai flexibil de lucru. Mulți au menționat această nevoie de a-și apdata și de a-și perfecționa partea de calculator, își doreau foarte mult să facă cursuri în acest sens, deoarece companiile cer aceste cunoștințe.”
Rodica Căciulă mărturisește că pe viitor ar vedea un loc mai mare pentru seniori pe piața muncii. Dumneai este fix în aceeași categorie și lucrează în continuare, fiind implicată în proiecte.
„Cred că avem nevoie de seniori pentru stabilitatea pe care ne-o oferă și pentru schimbul acesta între generații. Vorbim foarte mult la nivelul UE despre intergenerațional, atunci haideți să-l facem viabil și în România.
Haideți să luăm de la vârstnici experiența pe care o au, competența pe care o au, maturitatea pe care au. Seniorii sunt niște promotori ai artei. Avem actori, avem regizorim avem profesori care pot să intervină și eu cred că ei au încă un cuvânt mare de spus.
De asemenea, în voluntariat, sunt persoane vârstnice care pot fi voluntari, fie că lucrează cu copii, fie că lucrează cu persoane vârtnice, ei pot fi acești voluntari pe care ne putem baza, pentru că sunt persoane foarte de încredere și întodeauna transmit dorința de a merge mai departe și de a da și celorlalți”, a conchis Rodica Căciulă, coordonator-proiecte pentru seniori la Habilitas.
Există însă și companii private care au decis să angajeze persoane ieșite oficial de pe piața muncii, după cum confirmă pentru Gândul, Adelina Dabu, Head of Public Affairs al Confederației Patronale Concordia.
CPC este confederație patronală reprezentativă pentru mediul de afaceri din Românie, reunind 16 industrii-cheie pentru economia locală, peste 2.200 de companii cu peste 330.000 de angajați, care au o contribuție totală de 26% din PIB.
„În contextul deficitului de forță de muncă, angajarea pensionarilor este o oportunitate de a-l suplini și știm că mulți dintre membrii noștri o fac deja. Formulele sunt, de multe ori, flexibile, astfel încât ele să răspundă capacității de muncă a pensionarilor, diferită de la caz la caz, și disponibilității acestora, dat fiind că se întâmplă să mai fie implicați și în alte tipuri de activități, de exemplu îngrijirea nepoților.
La momentul discuțiilor privind un proiect de lege care să interzică un cumul de pensie cu salariul, ne-am opus, ar fi venit să descurajeze continuarea unei vieți active în muncă după pensionare. Angajatul, pensionar în acest caz, și angajatorul ar trebui să aibă libertatea să decidă, de comun acord, să continue sau să inițieze relațiile de muncă”, a explicat Adelina Dabu.
„Am identificat, de-a lungul timpului, câteva bariere în calea unei mai bune integrări în muncă după pensionare – starea de sănătate – și aici România este în coada statisticilor Europene privind numărul de ani sănătoși – și competențele digitale – aici oricum toată populația este oricum în urma Europei începând cu competențele de bază.
Totodată, sunt și avantaje pe care pensionarii le au – competențe tehnice specifice, dublate cu experiență, precum electricieni, strungari – care sunt și foarte greu de înlocuit”, a conchis reprezentanta confederației sindicale.
Pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezintă 56,5% din cei aproape 7,7 milioane de români în vârstă de 15 ani și peste care sunt inactivi economic, potrivit datelor din Raportul „Forța de Muncă în România. Ocupare și Șomaj în anul 2022”, elaborat de Institutul Național de Statistică (INS).
Pe categorii, 61,8% erau bărbați și 62% proveneau din mediul urban. În anul 2022, populaţia inactivă a fost de 10,6 milioane de persoane, reprezentând 56,3% din populaţia totală, potrivit cercetării INS.
De precizat că populația activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forță de muncă disponibilă pentru producția de bunuri și servicii în timpul perioadei de referință, incluzând populația ocupată și șomerii, conform metodologiei Biroul Internațional al Muncii (BIM).
Un fenomen care se adâncește pe zi ce trece este îmbătrânirea populației, potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste (3,93 milioane de persoane), depăşind cu 785.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3,14 milioane de persoane).
Potrivit INS, la 1 iulie 2023, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 45-49 ani (8,5%).
În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 8,9%, iar la cele de sex feminin de 8,2%. Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,5%, mai mică decât cea a grupei de 5-9 ani (4,9%) și a celei de 10-14 ani (5,0%).
Un sondaj BestJobs, realizat în contextul discuțiilor privind creșterea vârstei de pensionare, arăta dorința participanți de a lucra și după pensionare, din diferite motive, dar și că vârsta continuă să fie un criteriu important în procesul de recrutare.
Astfel, 80% dintre candidații de peste 45 de ani simt că există o reticență a recrutorilor privind persoanele mai în vârstă, iar 60% susțin că au participat la cel puțin un interviu de angajare la care au fost discriminați din cauza vârstei.
Un proiect al Confederației Concordia pe această temă, indica o serie de descoperiri privind discriminarea, pe de o parte, pe bază de vârstă, dar și recomandări pentru promovarea unei „îmbătrâniri active” în România:
• Instruire personalizată în domeniul abilităților tehnologice ale celor peste 55 de ani.
• Furnizarea de ore de lucru flexibile pentru cei peste 55 de ani.
• Îmbogățirea locurilor de muncă prin instituirea de stimulente pentru creștere motivației
și modificarea rutinei
• Scheme de mentorat (organizarea lucrătorilor mai în vârstă pentru a instrui / mentora
lucrătorii mai tineri) care îi ajută pe cei peste 55 de ani să se simtă încrezători și valoroși
pentru companie.
CITIȚI: