Un bucureștean se luptă de șapte ani să găsească dreptate pentru soția lui, care a murit la scurt timp după nașterea fetiței lor. Ancheta trenează

Pe 17 ianuarie s-au împlinit șapte ani de când Andreea Scarlet-Matei s-a stins din viață, la 31 de ani, împliniți în comă. A suferit cumplit după nașterea fetița ei, Annelis, pe care a putut să o țină doar câteva minute în brațe. De atunci, ancheta trenează și încă nu a fost trimisă mai departe în instanță pentru ca persoanele responsabile, dacă sunt găsite vinovate de moartea tinerei mame, să fie trase la răspundere.

Soțul supraviețuitor, Alexandru Radu Matei, care îi este acum și mamă, și tată lui Annelis, caută de șapte ani dreptate după pierderea suferită, pentru care îi acuză pe medicii de la clinica privată cu care familia încheiase un contract pentru urmărirea evoluției gravidei. El susține că doctorii au urmărit câștigul financiar în loc să monitorizeze profesionist sarcina în urma căreia femeia și-a pierdut viața, iar Annelis a rămas fără mamă.

Demersurile sale, adresate comisiei de specialitate a Ministerului Sănătății și mai ales pe lângă instituțiile de aplicare a legii, sunt cu atât mai disperate cu cât se apropie termenul prescripției.

O lună în comă

Alexandru Radu Matei încearcă de șapte ani să aducă la lumină adevărul din spatele morții tinerei sale soții, în 17 ianuarie 2017, după mai bine de o lună de comă, în urma unei nașteri cu complicații.

Exasperat de răspunsurile din raportului INML și din cauza tergiversării dosarul penal pentru ucidere din culpă, bucureșteanul a început de câțiva ani și face în continuare toate demersuri posibile pentru ca acuzațiile sale de malpraxis să fie analizate cu atenție de cei responsabili.

Andreea Scarlet Matei era expert în psihologia emoţiilor, în special în domeniul neuroplasticităţii şi al neuropsihologiei, cu numeroase cursuri şi specializări efectuate în cadrul Harvard University şi Baruch College, City University of New York (USA).

Tânăra urma să nască pe 8 decembrie 2016, sarcina ei fiind urmărită și programată la Clinica MedLife, ai cărei oficiali, potrivit lui Alexandru Matei, au dat asigurări că dispun de toate echipamentele și aparatura necesară pentru o naștere fără probleme.

Totuși, tânăra a ajuns de urgență la clinică, a născut prin cezariană, iar starea sa gravă a determinat transferul la Spitalul Clinic de Urgență București, unde s-a stins din viață, în ciuda eforturilor medicilor, pe 17 ianuarie 2017, soțul supraviețuitor invocând inclusiv contractarea unor infecții nosocomiale.

Alexandru Radu Matei reclamă că instituțiile statului – procuratura, poliția, Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” – sunt mai interesate de sentimentele medicilor decât de aflarea adevărului și condamnarea a ceea ce el numește malpraxis medical.

Ce a răspuns comisia Ministerului Sănătății

După sesizarea Ministerului Sănătății, cazul a intrat în analiza comisiei mixte pentru verificarea lucrărilor medico-legale, care are competența de a controla și evalua activitatea medico-legală, conform unui răspuns primit în octombrie 2022.

„Comisia mixtă, prin raportare, la competențele legale care îi sunt incidente, a constatat că Raportul de nouă expertiză medico-legală nr. A5/10652/2020 din data de 27.11.2020 și Raportul de nouă expertiză medico-legală – supliment nr. A5/10652/2020/2022 din data de 28.12.2022, au fost întocmite de Institutul Național de Medicină Legală «Mina Minovici» fără respectarea dispozițiilor art. 12 alin. (1), lit. d) și e) dom Hotărârea nr. 774/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală”, se arată în răspunsul Comisiei mixte, datat pe 9 februarie 2023.

Potrivit oficialilor MS, analiza conținutului științific al documentelor medico-legale excede competențelor comisiei. O copie a documentului semnat de secretarul general al Ministerului Sănătății a fost transmisă și Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.

Memorii pentru expertize cu „vicii”

Bărbatul a transmis și un memoriu către ministrul Sănătății și conducerea INML, susținând că există suspiciunea unor fapte penale acolo și cerând să analizeze și să facă el plângere penală pentru ce se întâmplă acolo, iar la INML să se întocmească un nou raport de expertiză de la zero, fără viciile respective, dar nu a primit răspunsuri.

La solicitarea transmisă comisiei mixte privind cazurile cu acest subiect sesizate, comisia a transmis oficial că, în intervalul 25 noiembrie 2021 – 20 aprilie 2023, au fost înregistrate 27 de memorii, dintre care pentru 22 au fost constituite comisii mixte, precum și transmitere răspuns petent, iar din cele 22 menționate s-a decis notificarea organelor abilitate în 14 cazuri, cum a fost și în cazul expertizei în urma morții soției lui.

„Deci mai mult de 50% au constatat că documentele care au ieșit de la INML au fost făcute fără respectarea normelor legale în vigoare, alea puține și proaste care sunt, nici pe alea nu sunt în stare să le respecte”, spune bărbatul.

Judecătorul a dat termen-limită

Alexandru Radu Matei i-a anunțat și pe procurori despre noile elemente, cerând refacerea probatoriului, dar răspunsul a întârziat.

„De un an de zile mă lălăie. Am semnalat că pot exista fapte de natură penală, pot să vină cu informații false sau să distrugă informații în timpul unei anchete penale, iar pe care Parchetul se preface că nu vede”, spune Alexandru Radu Matei.

Din punctul său de vedere, dosarul a fost tergiversat și din cauză că s-au perindat mai mulți procurori în acest caz, care nu au analizat profesionist cele 10.000 de pagini ale dosarului.

„De un an au fost trei procurori de caz. Anul trecut, după ce a apărut răspunsul de la comisia mixtă, am cerut să fiu audiat de procuror. Mi s-a aprobat să fiu audiat de polițist, apoi am cerut audiență la procurorul de caz și imediat mi-a răspuns alt procuror, pentru că cel care pe care îl aveam de trei, patru ani și care cunoștea cazul a făcut cerere de abținere nemotivată, care a fost aprobată și a fost schimbat cu un procuror care a stat trei luni de zile. Dar astea trei luni de zile a făcut varză pe acolo, că nu a făcut nimic concret în a lămuri cazul, ci doar să închidă așa cum e, cu tot cu raportul ăla, a hotărât de la sine putere că răspunsul comisiei mixte nu are nicio valoare documentul trimis către ei și că n-ar trebui să facă nimic și era cât pe ce să închidă cazul în iunie”, spune bărbatul.

În acest context, el a cerut recuzarea a doi procurori.

„Prin iunie a venit un procuror care e numit de un an procuror. I s-a transferat unui procuror nou de caz, care, cum să zic, a venit și în cinci zile semnase un referat de clasare a cazului. Deci, iar dosarul are 10.000 de pagini la ei. Nu știu când a putut să facă în cinci zile chestia asta și apoi nimic, nu s-a mai auzit nimic, că am mai făcut eu niște adrese, nu mi s-au răspuns la niște ordonanțe, nu am fost audiat, deși am avut ordonanță ca să fiu audiat, mai multe nereguli. Am mai depus o cerere de recuzare anul trecut, care mi-a fost refuzată. Am dat în judecată Parchetul în noiembrie și am câștigat – inclusiv procurorul care reprezenta Parchetul a susținut ceea ce am spus, că de 7 ani durează cercetarea penală și că durează prea mult și a fost de acord cu mine că mi-a susținut punctul de vedere”, a spus bărbatul.

Este vorba de încheierea din 10 noiembrie 2023 a judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 București care a admis contestația privind durata procesului ca fiind întemeiată. Astfel, magistratul a constatat că, prin raportare la timpul scurs de la momentul începerii urmăririi penale, în mod nejustificat organele de urmărire penală nu au procedat la rezolvarea cauzei într-un termen rezonabil și a stabilit un termen de patru luni pentru rezolvarea cauzei.

Bărbatul a contestat o serie de ordonanțe emise și a cerut iar recuzarea a doi dintre magistrații care s-au ocupat de caz într-un mod în care, susține el, i-a afectat drepturile, respectiv procurorul de caz și prim-procurorul de pe lângă Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorul 1.

„Procurorul nu a dispus măsurile necesare prin raportare la obiectul dosarului și nu a dat dispoziții lucrătorului de poliție în vederea administrării acelor probe de natură să ducă la descoperirea infracțiunii și tragerea la răspundere penală a persoanelor responsabile, cu consecința tergiversării în continuare a cauzei care deja a acumulat o vechime semnificativă, apropiindu-se în mod accelerat de împlinirea termenului general de prescripție al răspunderii penale, iar împrejurările esențiale în privința comiterii faptelor sunt departe de a fi clarificate, se arată în cererea de recuzare transmisă prim-procurorului Parchetului de pe lângă de pe lângă Tribunalul București, pe 17 ianuarie, adică chiar în ziua comemorării a șapte ani de la moartea soției.

„Și cererea aceasta mi-a fost refuzată de curând. Singura chestie e că marțea viitoare voi merge să dau eu declarație la procuror. Deci în sfârșit au făcut chestia asta. Acum, ce o să fie, dacă doar vor să facă o formalitate, să zică «Uite, Doamne, totuși l-am ascultat» și apoi să îmi propună casarea, nu știu, nu o să văd. Dar asta nu schimbă faptul că nu s-au sesizat cu tot ce am spus, de conținutul științific al rapoartelor medicale, că nu sunt la dosar documente cu care ar fi trebuit să înceapă ancheta, gen fișele de post ale medicilor, contractele pe care le au, procedurile lor interne, dacă era clinică autorizată să primească urgențe sau nu, niște chestii de bază. Tot pe ce se bazează sunt niște declarații verbale ale medicilor și atât”, a conchis bărbatul.

Reacția clinicii private

Printre numeroasele lui demersuri, Alexandru Radu Matei a solicitat procurorilor date clare despre plângeri ce au avut drept pârât aceeași clinică pe care o acuză și el. În răspunsul transmis, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 arată că, până la 23 octombrie 2023, în sistemul informatizat al aparatului judiciar, ECRIS, apar soluționate zece cauze penale, dintre care nouă prin soluții de clasare, iar una singură prin trimitere în judecată, iar alte cinci dosare se află în lucru.

Contactați de Gândul, reprezentanții clinicii medicale private au transmis, în ianuarie anul trecut, poziția oficială în acest caz.

„În primul rând, ne exprimăm și pe această cale regretul pentru pierderea suferită de familia Matei în 2017. Încă din primul moment am sprijinit dorința familiei de a afla adevărul, punând la dispoziția autorităților toate documentele și informațiile necesare în dosarul penal. În acest moment, încă este în desfășurare ancheta organelor de cercetare penală, motiv pentru care ne aflăm în imposibilitatea obiectivă de a vă oferi informații suplimentare. Rămânem, însă, la dispoziția tuturor organelor abilitate, contribuind cu tot ce ține de noi la clarificarea și soluționarea acestui caz”, au transmis reprezentanții MedLife, în răspunsul pentru Gândul, în urmă cu un an.

Alexandru Radu Matei vrea să reducă pe cât posibil riscul ca alte familii de români să treacă printr-o asemenea dramă și continuă să își spună povestea și în mediul virtual, unde a inițiat o petiție – „Dreptate pentru Andreea SCARLET-MATEI! Fără frică de moarte în spitalele românești! Procurori care respectă și aplică legile!”, pentru promovarea căreia cere ajutorul internauților.

Petiția a strâns câteva sute de semnături și a fost preluată de zeci de utilizatori ai rețelelor de socializare.

CITIȚI ȘI:

EXCLUSIV | Soțul unei tinere care a murit după ce s-a operat la o clinică din Turcia lansează acuzații grave: „A căzut și s-a făcut neagră!”

EXCLUSIV | Femeia care a murit după ce a făcut 4 operații într-o zi, în Turcia, a lăsat două fete orfane. Pe una dintre ele o înfiase acum 18 ani