EXCLUSIV VIDEO | Efectele fenomenului de bullying și violența fizică. „Acest timp de comportament le provoacă umilință copiilor. Trauma rămâne și are efecte în timp”

În sistemul de educație din România a fost înregistrată, conform datelor oficiale, o creștere cu aproape o treime a situațiilor de bullying sesizate, în anul școlar 2021-2022, prin comparație cu anul școlar anterior. Concret, au fost dezvăluite 10.971 de situații de bullying, iar în anul școlar 2020-2021 au fost constatate 7.715.

În realitate, fenomenul este mai grav. Multe cazuri nu sunt sesizate. Recent, un caz de violență a șocat întreaga țară. Un elev a fost bătut și umilit de un coleg care a vrut să îl bage cu capul în vasul de toaletă. Mai mult decât atât, scenele șocante au fost și filmate de alți colegi. Bunicul elevului umilit a făcut publice imaginile surprinse în liceu. Astfel, poliția s-a sesizat din oficiu și a fost deschis un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de lovire sau alte violențe.

„Bullying-ul are loc în spații dedicate copiilor, departe de ochii adulților”

Bullyingul are loc atunci când o persoană sau un grup se comportă intenționat și repetat astfel încât să facă pe cineva să se simtă rănit, înfricoșat sau jenat. Cristina Adam, coordonatorul programului de prevenire a bullying-ului din cadrul „Salvați Copiii”, spune că există o diferență clară între bullying și violență fizică.

„Bullying-ul este un fenomen cu care se confruntă copiii în școli sau în grupuri organizate. Este un fenomen repetat. Copiii care sunt supuși bullying-ului au de-a face cu excluziune socială, cu alte comportamente asociate bullying-ului, care zi de zi îi fac să se simtă inadecvați în spațiul respectiv. Acest timp de comportament la care sunt expuși le provoacă umilință. Aceste caracteristici fac diferența între bullying și violența fizică. Trebuie să facem diferența între aceste fenomene. Bullying-ul are loc în spații dedicate copiilor, departe de ochii adulților. Violența fizică, de cele mai multe ori, este ușor de observat și ajunge ușor în vederea cadrelor didactice, a părinților”, a spus, pentru Gândul, coordonatorul programului de prevenire a bullying-ului din cadrul „Salvați Copiii”.

„La nivelul școlilor este obligatoriu să existe un grup de acțiune antibullying”

Din 2020, normele metodologice prevăd constituirea unui grup de acțiune antibullying la nivelul fiecărei unități de învățământ.

„La nivelul școlilor este obligatoriu să existe un grup de acțiune antibullying, un grup în care să participe real copiii, cadrele didactice și părinții. Ar trebui să fie acest grup funcțional în fiecare școală. Este o obligație legală. Într-adevăr, nu există sancțiuni dacă nu există acest grup și observăm că sunt repercusiuni. În momentul în care acest grup nu există, nu sunt nici activități de prevenire în școală și atunci noi asistăm la expansiunea acestui fenomen. Cadrele didactice, de câte ori sunt sesizate, au obligația legală de a interveni, de a discuta cu părinții, cu părțile implicate. Este o schemă foarte clară în normele de antibullying, care fac parte din legislație, iar schema ar trebui să fie cunoscută de toate cadrele didactice”, a adăugat Cristina Adam.

Psihologii spun că bullying-ul, în timp, are un efect negativ asupra psihicului adultului.

„Există o diferență între bullying și violența fizică spontană. În general, bullying-ul are un aspect insidios. Agresorul urmărește să-l umilească pe celălalt. Acesta este aspectul insidios. De foarte multe ori auzim de cazuri în care copiii au fost umiliți de colegii lor sau de alți tineri din școala respectivă sau din liceul respectiv. Ei au fost puși să facă lucruri umilitoare. Această acțiune are un efect negativ asupra psihicului și poate fi înregistrată de psihic, dacă vorbim despre un psihic fragil, în formare, ca o traumă. Trauma rămâne și are efecte în timp. Efectele bullying-ului se văd în episoadele de depresie sau în tulburările anxioase. În schimb, episodul de violență fizică are caracterial două aspecte. În primul rând, episodul poate fi structural, adică persoana este agresivă. În al doilea rând, persoana respectivă poate avea o problemă cu controlul impulsului”, a spus, pentru Gândul, psihologul Anca Boalcă.

Copiii se pot confrunta cu probleme emoționale sau care le afectează sănătatea mintală, inclusiv depresie și anxietate.

„Un copil nu are structura psihică formată, el nu știe să se apere și nu știe cum să facă asta. Poate fi mai ușor de suportat dacă știu că părinții mei sunt alături de mine și mă protejează, dar dacă părinții mei nu fac asta este greu de suportat”, a adăugat Anca Boalcă.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Anchetă în cazul violenței de la Liceul Ita Wegman. Poliția a aflat de caz și s-a sesizat după ce Gândul a scris despre eleva bătută crunt de o colegă – VIDEO

EXCLUSIV | Fenomenul violenței în școli: mai mulți părinți susțin că un elev își terorizează colegii. Conducerea școlii crede că ”nu sunt acte de violență în adevăratul sens”, Inspectoratul vede situația ca pe o ”tendință de șicanare”