Pe rețelele de socializare a circulat mitul viermilor din măști după ce un bărbat a susținut că este vorba de „nanotehnologie” – Cristian Presură a făcut un experiment în care arată că de fapt la microscop se văd scame de material.
O persoană a făcut un „experiment” pe care l-a distribuit pe social media. Aceasta a pus o mască deasupra unei oale cu apă fiartă în încercarea de a mima respirația umană, potrivit celui care a realizat videoclipul. După ce a filmat de aproape materialul, a susținut că pe suprafața măștii se mișcă „paraziți” – „nanotehnologie”.
Fizicianul Cristian Presură a demontat acest mit și a realizat un experiment cu o mască de protecție, dar și cu un prosop din material textil. În ambele cazuri a demonstrat faptul că „paraziții” sunt de fapt scame de material care dacă nu sunt supuse unui curent de aer se mișcă.
Însă experimentul fizicianului a stârnit o nouă controversă – Sunt scamele periculoase? Cristian Presură a precizat că nu sunt întrucât astfel de scame inhalăm și când ne îmbrăcăm.
„După clipul cu masca am primit multe întrebări. Mă simt oarecum neputincios că nu pot răspunde la ele, ar trebui un efort de săptămâni, colaborare cu specialiști și ar arată mai mult că un studiu științific gata de trimis la un jurnal. Câteva dintre întrebări:
Vedeți diversitatea de tipuri de întrebări, care necesită o diversitate de abordări, de la medici, specialiști în fizică materialelor, ingineri de textile și chiar cunoscători ai manipulărilor mediatice și pseudoștiință. Dau doar câteva nume care pot răspunde mai bine decât aș face-o eu: Silviu Gurlui, Vlad Mixich, Alex Bogdan.
Pentru 2) m-am uitat cu atenție la o masca nouă pe partea interioară și am găsim scame pe ea. Imaginea de mai jos este un astfel de exemplu. Zona asta se vedea și cu ochiul liber ca un punct, atrăgea atenție. Scamele sunt de tipuri diferite. Părerea mea este că nu sunt periculoase, pentru că inhalăm astfel de scame mici și atunci când ne punem haine pe noi sau când aerul din camera nu e aerisit. Ele apar în procesul de fabricare și ambalare, așa cum găsim pe unele ambalaje alimentare «poate conține urme de…» Dar e nevoie de vocile specialiștilor în fabricarea textilelor”, a transmis Cristian Presură într-o postare pe Facebook.