În vreme de pandemie, a ”explodat” numărul apelurilor la Telefonul Copilului! Mulți au strigat de dor, alții de foame și tristețe: „Au apărut conflicte în relația copil-părinte” (EXCLUSIV)
Copiii au trecut în ultimele luni de pandemie prin stări de tristețe, anxietate, panică, s-au simțit singuri și neînțeleși, iar lipsa de perspectivă le-a accentuat trăirile emoționale negative. Este observația Cătălinei Surcel, directorul Asociației Telefonul Copilului, ceea care a relatat pentru GÂNDUL.RO că ”mulți dintre copii si-au exprimat nemulțumirea cu privire la regulile impuse de pandemie, precum și nevoia de a-și petrece timpul liber în exterior, în lumea reală. Copiii si adolescenții ignoră pericolul reprezentat de expunerea la noul coronavirus, temerile vin mai mult din partea părinților”.
În vreme de pandemie, numărul sesiunilor de consiliere oferite de Asociația Telefonul Copilului, a crescut alarmant. În total, specialiștii asociației au consiliat un număr de 1.291 de cazuri specifice pandemiei:
- Consiliere psihologică (relația copil/părinte, dificultăți de adaptare la învățământul online, probleme emoționale, tristețe, depresie, anxietate, nevoia de comunicare, probleme sentimentale) – 48,2%
- Abuz, violență în familie – 29,7%
- Consiliere juridică (exercitarea programului de vizită, menținerea legăturilor personale, încredințarea copilului) – 13%
- lipsa alimentelor și resurselor financiare – 9,1%
În lunile mai, iunie si iulie, însă, s-a înregistrat lunar o creștere cu aproximativ 50% a solicitărilor de consiliere în mediul online, comparativ cu lunile martie si aprilie, prin intermediul platformei online de consiliere www.116111.ro, arată datele furnizate de Asociația Telefonul Copilului la solicitarea Gândul.ro.
Pandemia și copilăria
Adaptarea la învățământul online, temerile cu privire la desfășurarea examenelor, dificultățile de relaționare cu părinții, abuzurile din partea familiei, sunt câteva dintre problemele cu care s-au confruntat micuții în perioada pandemiei.
Referitor la provocările copiilor în perioada pandemiei, adaptarea la învățământul online este una dintre acestea, remarcându-se nevoia copiilor de a învăța într-un mediu organizat – școala, întrucât la domiciliu nu există cadrul structurat de care aceștia au nevoie. Copiii ne-au relatat faptul că se confruntă cu dificultăți de asimilare a materialului predat, lipsa concentrării, precum și nevoia de interacțiune reală cu grupul de colegi sau cu profesorii. De asemenea, având în vedere faptul că au susținut două examene importante, respectiv Evaluarea Națională și Bacalaureatul, o parte dintre copiii care ne-au contactat și-au exprimat temerile cu privire la desfășurarea examenelor, respectiv dacă le vor promova în contextul actual, spune Cătălina Surcel.
Și dificultățile de relaționare cu părinții reprezintă o altă temă des întâlnită în apelurile preluate: „Au apărut astfel conflicte în relația copil-părinte, iar conflictele mai vechi au fost reaprinse pe acest fond. De asemenea, am primit solicitări de consiliere din partea copiilor supuși abuzurilor în cadrul familiei, însă aceștia au solicitat îndrumare în vederea gestionării situației cu care se confrună și au refuzat interventia instituțiilor abilitate, fie pentru că nu se simțeau pregătiți pentru eventualele măsuri care ar fi putut fi adoptate precum instituționalizarea, fie pentru că se temeau de reacția părinților, respectiv posibilitatea agravării situației”, arată directorul asociației.
Dorul de părinți în situațiile de divorț
Mulți copii si-au exprimat dorul de părinți în situațiile de divort, în care copilul este încredințat unuia dintre părinti, iar restricțiile de deplasare impuse prin Ordonanțele Militare au condus la îngrădirea programului de vizită. Apelanții au fost totodată și părintii nerezidenți, afectați de un sentiment de neputință si de faptul că nu își pot îmbrățișa copiii si nu pot petrece timp cu ei. Legislația din perioada stării de urgență nu a reglementat situațiile specifice de acest tip. În continuare, însă, primim solicitări de consiliere juridică în situații de divorț, respectiv încredințare minor, cu privire la nerespectarea programului de vizită. În anumite situații, părintele rezident utilizează drept scuză contextul actual – pandemia, pentru a nega dreptul la vizită al părintelui nerezident, explică Cătălina Surcel.
Telefonul Copilului și utilitatea lui
Povestea Asociației Telefonul Copilului începe în anul 2001. Atunci a luat naștere proiectul „Casa de copii nu e acasă”, un proiect finanțat din fonduri europene în perioada de preadeare a României la Uniunea Europeană.
„Nu eram o organizație nonguvernamentală atunci, eram un serviciu de consiliere și informare gratuit dedicat părinților. Ulterior, pentru că numărul foarte mare de apeluri a demonstrat utilitatea serviciului, în momentul în care în 2006 s-a pus problema aderării României la UE , a fost realizat un soi de fezabilitate pe care l-am realizat și am trecut mai multe variante prin care acest serviciu și-ar putea continua existența. Noi nu primim finanțare de la bugetul de stat, chiar dacă organizația noastră este una de entitate publică, este adevărat, nici nu am solicitat. Însă cu ajutorul Telekom avem și proiecte de responsabilitate socială pe care le desfășurăm împreună. Ne-am îndreptat din 2006 către apelurile din partea copiilor pentru a înțelege și ce spun ei despre problemelor pe care le au, nu ce spun adulții în legătură cu problemele lor. Nu am lăsat deoparte însă părinții. Le acordăm în continuare consiliere, inclusiv juridică și este un serviciu foarte important pentru ei”, spune directorul asociației, Cătălina Surcel.