INDICE. România, pe ultimul loc în UE la utilizarea internetului și serviciile publice digitale, pentru al treilea an la rând. Raportul Comisiei Europene

În ceea ce privește serviciile publice digitale, în ultimii trei ani, România s-a clasat pe ultimul loc în rândul statelor membre ale UE, iar lipsa de interoperabilitate a sistemelor IT din administrația publică reprezintă o problemă veche, pe care niciun guvern nu a reușit încă să o rezolve. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile Raportului pentru România privind Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020, dat publicității joi de Comisia Europeană.

România se află la coada clasamentului european în ceea ce privește utilizarea serviciilor de internet și digitalizarea serviciilor publice. Acest domeniu este unul dintre cele cinci analizate de Comisia Europeană pentru a calcula Indicele economiei și societății digitale.

Raportul Comisiei privind evoluția acestuia în anul 2019, la nivelul celor 28 de state plasează România pe penultimul loc, 26, și pe ultimele locuri la majoritatea categoriilor avute în vedere – cu excepția conectivității, unde ocupă locul 11, dar în scădere de pe locul 8, ocupat în 2019, respectiv competențele digitale (27), utilizarea internetului de către persoane fizice (28), integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi (27) și serviciile publice digitale (28).

CRĂCIUN Tradițiile de Crăciun care au rădăcini în religiile antice și cultele PĂGÂNE: De la brazi și Moș Crăciun la curcanul gătit

23:59

ACTUALITATE Fructul bogat în antioxidanți care stimulează organismul. Are proprietăți antiinflamatoare și antiseptice

22:56

„Indicele internațional al economiei și societății digitale (I-DESI) arată că țările din UE care au cele mai bune performanțe digitale sunt lideri și pe plan mondial. Cele mai mari economii din UE nu sunt și primele pe plan digital, ceea ce arată că ritmul procesului de transformare digitală trebuie accelerat pentru ca UE să poată realiza cu succes cele două transformări – cea digitală și cea verde. În ultimii 5 ani, Irlanda a înregistrat cele mai importante progrese, urmată de Țările de Jos, Malta și Spania. Rerformanțele acestor țări se situează cu mult peste media UE, conform evaluărilor bazate pe punctajul DESI”, arată Comisia, într-un comunicatul de presă transmis joi.

Progrese lente, cauzate și de evoluțiile politice

„România se situează pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2020. Pe baza datelor anterioare pandemiei, performanța României a fost identică în patru din cele cinci dimensiuni DESI măsurate. Această situație este cauzată de progresele lente înregistrate în general, dar și de evoluțiile politice, întrucât în România au existat patru guverne diferite în ultimii trei ani”, se arată în documentul Comisiei.

Potrivit Comisiei, România înregistrează cele mai bune rezultate în dimensiunea Conectivitate, datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză și disponibilității ample a rețelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane. 49% dintre locuințele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză (cel puțin 100 Mbps), România situându-se astfel pe locul 5 în UE.

„Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condițiile în care aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale cel puțin elementare. România este bine poziționată în ceea ce privește absolvenții TIC, plasându-se pe locul al cincilea, cu 5,6% dintre toți absolvenții (media UE: 3,6%); cu toate acestea, în ceea ce privește serviciile publice digitale și utilizarea serviciilor de internet, performanța României este cea mai scăzută în rândul statelor membre ale UE”, se subliniază în document.

Comisia trece în revistă faptul că, în februarie 2015, România a adoptat Strategia națională privind Agenda Digitală pentru România 2020 (SNADR(1) ), în care sunt definite patru domenii de acțiune, dar „măsura în care România a realizat angajamentele prevăzute în strategie este necunoscută. De asemenea, nu este clar dacă România are în plan să evalueze punerea în aplicare a strategiei și dacă intenționează să prezinte un raport privind situația actuală”.

România, rămasă în urmă

În același timp, Comisia a remarcat faptul că, recent, au fost adoptate două hotărâri ale guvernului care vor afecta sectorul comunicațiilor electronice și digitalizarea în România, făcând referire și la cele declanșate de criza sanitară.

„România a luat mai multe măsuri specifice în domeniul digital pentru a face față crizei provocate de pandemia de COVID-19. O aplicație a Ministerului Sănătății este utilizată pentru centralizarea datelor medicale referitoare la situația cauzată de virusul SARS-CoV-2. S-a creat un site web pentru ca societățile comerciale să transmită electronic documentația necesară pentru acordarea șomajului tehnic. O altă inițiativă ajută persoanele care au fost concediate din cauza pandemiei de COVID-19 și care caută în mod activ un loc de muncă. S-au creat mai multe site-uri web de informare pentru a oferi informații clare, a spori transparența, a reduce panica, a combate dezinformarea, a explica riscurile și a furniza informații cu privire la măsurile de prevenire”, arată Comisia.

Este menționată și platforma care oferă sprijin cetățenilor români care locuiesc în străinătate, aceștia fiind direcționați către un ajutor specific în funcție de nevoile lor. „S-au creat mai multe site-uri web pentru a oferi sprijin spitalelor, precum și pentru colectarea și distribuirea coerentă și în siguranță a ajutoarelor. Pe baza unei Hotărâri a Guvernului adoptate la 7 mai 2020, bugetul Ministerului Educației pentru 2020 a fost suplimentat cu suma de 150 de milioane RON (aproximativ 24 milioane EUR), pentru achiziționarea de laptopuri pentru 250 000 de copii. Obiectivul este de a asigura accesul la activități de învățare la distanță pentru elevii din medii defavorizate înscriși în unități de învățământ preuniversitar”, se arată în document.

„Privind în perspectivă, în cazul indicatorilor DESI care sunt deosebit de relevanți pentru redresarea economică după criza provocată de pandemia de COVID-19, România este foarte avansată în ceea ce privește acoperirea VHCN (rețelele de foarte mare capacitate – n.r.) și se situează pe locul 14 în UE în ceea ce privește gradul de pregătire pentru utilizarea rețelelor 5G. Pe de altă parte, România a rămas în urmă în ceea ce privește indicatorii referitori la competențele digitale și are o performanță slabă în ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor și serviciile publice digitale”, a conchis Comisia.

Cât de mulți români folosesc internetul

Raportul Comisiei arată că România înregistrează în continuare cel mai scăzut nivel de utilizare a serviciilor de internet dintre statele membre ale UE, ceea ce corespunde cu cel mai scăzut nivel de competențe digitale elementare în toată țara.

18% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani nu au utilizat niciodată internetul (media UE: 9%). Totuși, există două activități online în cazul cărora țara se situează pe locul 6 în UE: utilizarea rețelelor sociale (82%, față de o medie a UE de 65%) și apelurile video (67%; media UE: 60%).

De cealaltă parte, utilizarea serviciilor bancare online (11%), cumpărăturile (29%), citirea știrilor (55%), precum și consumul de muzică, materiale video și jocuri online (63%) sunt cele mai scăzute din rândul statelor membre ale UE, în special din cauza unei lipse de încredere în tehnologia digitală. Nivelul scăzut al utilizării serviciilor bancare online se datorează și faptului că mai mult de doi din cinci adulți români (42%) nu dețin un cont bancar. Doar 3% dintre utilizatorii de internet români vând produse online și doar 4% urmează cursuri online.

Digitalizarea serviciilor publice are de progresat

În ceea ce privește serviciile publice digitale, în ultimii trei ani, România s-a clasat pe ultimul loc în rândul statelor membre ale UE, arată Comisia.

Pe de altă parte, România se situează pe locul 8 în ceea ce privește utilizatorii serviciilor de e-guvernare, cu 82% dintre utilizatorii de internet, față de media UE de 67%. „Totuși, acest nivel ridicat de interacțiune online între autoritățile publice și populație vizează doar utilizatorii de internet care trebuie să depună formulare. Punctajele scăzute obținute în ceea ce privește formularele precompletate și serviciile realizate integral online, în cazul cărora țara se situează pe locul 28, indică o problemă sistemică în ceea ce privește calitatea și capacitatea de utilizare a serviciilor oferite. Nu sa înregistrat nicio îmbunătățire a serviciilor publice digitale pentru întreprinderi, România situându-se pe ultimul loc și în această privință”, se arată în document.

Comisia remarcă și faptul că „lipsa de interoperabilitate a sistemelor IT din administrația publică reprezintă o problemă veche, pe care niciun guvern nu a reușit încă să o rezolve”.

După ce trece în revistă demersurile făcute de autorități, încă în derulare, Comisia enumeră principalele bariere în calea realizării serviciilor publice digitale în România sunt: (i) lipsa de coordonare dintre instituțiile publice în ceea ce privește instituirea unor astfel de servicii; (ii) migrarea specialiștilor în TI din sectorul public înspre sectorul privat sau în alte țări; și (iii) lipsa generală de competențe digitale.

„O soluție de e-guvernare bine pusă în aplicare ar ajuta întreprinderile să interacționeze cu autoritățile publice mai ușor, mai rapid și la costuri mai reduse. Adoptarea Legii privind interoperabilitatea și punerea sa în aplicare de către toate organismele publice implicate ar fi un prim pas spre realizarea de îmbunătățiri în administrația publică digitală”, a transmis Comisia.

Posibil blocaj major pentru dezvoltarea infrastructurii 5G

Gradul de pregătire pentru utilizarea rețelelor 5G este unul destul de ridicat, menționează Comisia, România având un punctaj de 21%, similar cu media UE.

„În total, în România s-a alocat 38% din spectrul armonizat la nivelul UE pentru serviciile de comunicații pe suport radio de bandă largă. În iunie 2019 a fost adoptată o strategie națională pentru implementarea rețelelor 5G în România. Documentul preconizează că se vor crea astfel 250 000 de locuri de muncă și se vor genera venituri în valoare de 4,7 miliarde EUR. Strategia națională prevede organizarea unei proceduri de selecție pentru spectrul multibandă cu frecvențele de 700 MHz, 800 MHz, 1 500 MHz, 2 600 MHz și 3 400-3 600 MHz. Cu toate acestea, procedura de selecție a fost amânată până în al doilea trimestru al anului 2020. Motivele care stau la baza întârzierii sunt: (i) adoptarea Ordonanței de Urgență nr. 114/2018(12) prin care s-au stabilit prețuri de rezervă ridicate, peste nivelurile de referință de la nivel european, și taxe minime majorate pentru reînnoirea licențelor existente; și (ii) transpunerea în legislația națională a memorandumului semnat de România cu Departamentul de Stat al SUA privind securitatea infrastructurii 5G”, se arată în raport.

Astfel, potrivit Comisiei, deși acordarea de licențe 5G pare să își urmeze cursul, procesul de autorizare împovărător ar putea constitui un blocaj major pentru dezvoltarea infrastructurii 5G.

Raportul Comisiei Europene: Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020 -România by Gandul.info on Scribd

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele