Munca de noapte și în weekend, o realitate pentru mai bine de jumătate dintre angajați. În ce domenii s-a lucrat „atipic” în 2020

Programul de luni până vineri, de la 7 – 15, este departe de a fi bătut în cuie pentru mulți dintre români, dincolo de programul de lucru de acasă sau hibrid impus pentru gestionarea pandemiei de COVID-19. Aproape 4,5 milioane de români au muncit frecvent sau din când în când după ora 22:00 sau în zilele de weekend, destinate în mod normal repaosului săptămânal.

În anul 2020, 4.489.000 persoane au lucrat, frecvent sau doar ocazional, în perioade atipice ale zilei sau săptămânii de lucru, arată cele mai recente date centralizate ale Institutului Național de Statistică privind piața muncii din România.

Munca atipică este un fenomen de ocupare urmărit anual de INS în anchetele sale, nu vizează programul hibrid din pandemie, ci, potrivit metodologiei INS, se referă la activitatea principală desfăşurată seara (începând cu orele 18:00), noaptea (începând cu orele 22:00), sâmbătă, duminică, precum şi la activitatea desfăşurată în schimburi.

Peste 20% din românii au lucrat în timpul nopții

Numărul românilor care au avut program atipic reprezintă 52,7% din totalul populaţiei ocupate în 2020, respectiv care 8.521.000 de persoane. Față de anul 2019, numărul total a scăzut cu câteva sute de mii, fapt care ar putea fi explicat fie prin restricțiile de noapte aplicate, mai ales în domeniul HoReCa, fie prin scăderea, per ansamblu, a populației ocupate a României. Datele se regăsesc în buletinele statistice anuale ale INS „Forța de muncă în România, ocupare și șomaj”.

Din totalul românilor care nu au avut un program standard fix, 75,4% aparţineau grupei de vârstă 25-54 ani, 58,8% erau de sex masculin, 51,7% locuiau în mediul rural şi 28,7% lucrau în sectorul agricol.

Potrivit INS, cel mai des întâlnite forme de muncă atipică au fost lucrul seara (începând cu orele 18:00) şi în zilele de sâmbătă (57,5% şi respectiv, 90,1% din totalul persoanelor care au desfăşurat muncă atipică). Persoanele care au lucrat pe timpul nopţii – începând cu orele 22:00 – au reprezentat 22,9% din totalul populaţiei ocupate care a desfăşurat muncă atipică iar cele care au lucrat în zilele de duminică 47,4%.

Defalcat pe ramuri economice, în sectorul neagricol, 47,2% dintre persoanele ocupate au desfăşurat muncă atipică, în sectorul agricol, procentul fiind de 73,9%.

Mai bine de un sfert din români au lucrat în schimburi

Peste un sfert dintre salariaţi (28,9%) au lucrat în schimburi; din totalul acestora, 68,8% locuiau în mediul urban, 51,6% erau de sex masculin, 30,4% aparţineau grupei de vârstă 45-54 ani, iar 5,6% erau tineri (15-24 ani).

Persoanele salariate care au lucrat în schimburi deţineau ponderi semnificative în totalul salariaţilor din următoarele activităţi ale economiei naţionale: sănătate şi asistenţă socială (51,4%), hoteluri şi restaurante (47,8%), activităţi de servicii administrative (47,7%), arată datele INS.

Per ansamblu, numărul românilor care au lucrat atipic este cu 378.000 mai mic decât în 2019, când, potrivit INS, acesta era de 4.867.000 persoane, reprezentând o pondere și mai ridicată din totalul populației ocupate, de 56,1%.

Ponderile din 2019 cu puțin mai ridicate în cazul persoanelor cu program atipic din sectorul neagricol, respectiv 50,4%, iar în sectorul agricol, de 77,1%.

În 2019, persoanele salariate care au lucrat în schimburi deţineau ponderi semnificative în totalul salariaţilor din următoarele activităţi ale economiei naţionale: hoteluri şi restaurante (55,7%), activităţi de servicii administrative, sănătate şi asistenţă socială (ambele cu 48,7%).

Cum se compensează munca de noapte

Programul de noapte este strict reglementat în Codul muncii, care prevede cine poate presta aceste ore și în ce condiții de compensează. Tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani nu pot presta muncă de noapte, iar femeile gravide, lăuzele şi cele care alăptează nu pot fi obligate să lucreze cu acest program.

Conform art. 125 din Codul muncii:

(1) Munca prestată între orele 22,00-6,00 este considerata munca de noapte.

(2) Salariatul de noapte reprezintă, după caz:

• a) salariatul care efectuează muncă de noapte cel puțin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru;
• b) salariatul care efectuează muncă de noapte în proportie de cel puțin 30% din timpul sau lunar de lucru.

Salariații de noapte beneficiază, conform art. 126 din Codul muncii:

• a) fie de program de lucru redus cu o oră fața de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să duca la scăderea salariului de bază;
• b) fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.