Numărul persoanelor dependente economic a crescut în 2020. Care sunt regiunile cele mai afectate și ce soluție are BNR pentru reducerea vulnerabilităților

Românii ocupați sunt tot mai puțini în raport cu cei inactivi sau care se află în șomaj, conform celor celor mai recente date centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Cifrele arată că anul 2020 a însemnat atât scăderea forței de muncă, cât și creșterea gradului de dependență economică. Acest ultim indice este menționat de Banca Națională a României (BNR) pe harta vulnerabilităților structurale la adresa stabilității financiare, conform raportului lansat în această săptămână.

În anul 2020, populaţia activă era de 8.973.000 de persoane, dintre care 8.521.000 de persoane ocupate şi 452.000 de şomeri, potrivit Buletinului statistic al INS „Forța de muncă în România, ocupare și șomaj” pentru anul 2020.

Populația activă a scăzut sub pragul de 9 milioane

Numărul românilor activi a fost astfel în scădere față de pragul de 9 milioane din anul precedent apariției pandemiei de COVID-19. În anul 2019, populaţia activă era de 9.033.000 de persoane, dintre care 8.680.000 de persoane ocupate şi 353.000 de şomeri.

Raportul de dependenţă economică a fost în anul 2020 de 1.267‰, înregistrând o creştere faţă de anul precedent (1.236‰), arată datele INS pentru 2020. Acest indicator reprezintă numărul persoanelor neocupate, respectiv persoanele inactive sau în şomaj, ce revin la 1.000 persoane ocupate, conform metodologiei aplicate, respectiv criteriilor Biroului Internaţional al Munci.

Un nivel mai ridicat al acestui indicator s-a înregistrat pentru persoanele de sex feminin (1.719‰, faţă de 931‰ în cazul bărbaţilor) şi pentru cele din mediul rural (1.334‰ comparativ cu 1.212‰ în mediul urban).

Raportul de dependenţă economică a atins valoarea cea mai ridicată  în regiunea Centru (1.533‰) şi valoarea cea mai scăzută, în regiunea Nord-Est (1.015‰).

Sub media națională mai este zona București – Ilfov, pe locul doi, cu un raport de dependență de 1.035‰, urmată de regiunea Nord-Vest (1.213‰).

Cu un an în urmă, evoluția raportului era una pozitivă, conform datelor INS. În 2019, raportul înregistrat, de 1.236 ‰, era în scădere faţă de anul precedent, când era 1.248‰. La capetele clasamentului de aflau tot regiunile Centru și Nord-Est, dar cu valori mai scăzute, de 1.520‰, respectiv 981‰, conform raportului dedicat al INS pe 2019.

Care au fost categoriile de vârstă cele mai ocupate

Din totalul populaţiei ţării, în 2020, 84,4% erau persoane de 15 ani şi peste, iar populaţia în vârstă de muncă (12.774.000), adică românii cu vârste între 15 și 64 de ani, reprezenta 65,8%.

Potrivit documetului INS, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,6% în 2020, doar puțin mai redusă decât în 2019, când a fost de 65,8%.

Acest indicator a avut valori mai mari la bărbaţi (74,4%, faţă de 56,5% la femei) şi valori mai apropiate pe cele două medii de rezidenţă (67,1%, în mediul urban şi 63,8% în mediul rural). Erau ocupaţi 24,6% dintre tineri (15-24 ani) şi 48,5% dintre persoanele vârstnice (55-64 ani).

Gradul de ocupare este direct proporționat cu studiile, arată datele INS. Astfel, nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (88,8%).

Pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 68,1% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 43,4% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.

Potrivit INS, în 2020, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 70,8%, cu 0,8 puncte procentuale peste ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020. Au fost înregistrate valori mai mari pentru populaţia de sex masculin (80,3% faţă de numai 61,0% pentru populaţia de sex feminin) şi pentru persoanele din mediul urban (71,8% faţă de 69,4% pentru persoanele din mediul rural).

Diferența este de 0,1% față de anul precedent, când rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 70,9%.

A crescut numărul casnicelor

Per ansamblu, populația inactivă a scăzut cu aproximativ 27.000 de persoane, la 7.323.000 în 2020, de la 7.350.000 în 2019

În populația inactivă, cea mai mare pondere o au pensionarii și beneficiarii de ajutor social, al căror număr a crescut la 4.409.000 persoane în 2020, față de 4.387.000, din 2019.

În această categorie intră și elevii și studenții, în număr mai mic în 2020, de 1.273.000, față de 1.284.000, în 2019.

Casnicele sunt incluse de asemenea în această categorie, numărul lor ajungând în 2020 la 1.269.000, în creștere cu 13.000 față de 1.256.000 în 2019.

BNR: Problema demografică, o vulnerabilitate structurală

Creșterea gradului de dependență economică se regăsește printre vulnerabilitățile structurale la adresa stabilității financiare din România, conform Raportului Băncii Naționale a României, din iunie 2021, publicat joi.

„Vulnerabilitățile determinate de problema demografică se manifestă în continuare, pe fondul persistenței sporului natural negativ și al fenomenului migrației din ultimii ani. Îmbătrânirea accentuată a populației, corelată cu creșterea ponderii persoanelor în vârstă dependente de populația activă (17,3% din populația după domiciliu la 1 ianuarie 2021 este reprezentată de persoane în vârstă de peste 65 ani în creștere cu 0,4 puncte procentuale față de anul anterior), precum și tendința continuă de scădere a populației rezidente (-0,5% în 2021 vs. 2020) determină amplificarea tensiunilor la nivelul pieței muncii”, se arată în raportul băncii centrale privind stabilitatea financiară.

În plus, potrivit BNR, pandemia COVID-19 a dus la creșterea mortalității (+14% în anul 2020 comparativ cu 2019) și diminuarea numărului de nou-născuți (-5% în anul 2020 față de anul 2019), astfel sporul negativ s-a deteriorat de la o medie lunară de 5.900 de persoane în anul 2019 la 9.880 de persoane în anul 2020.

„În acest context, pentru a reduce presiunea asupra populației ocupate și a susține echilibrul pe piața muncii, este esențială îmbunătățirea disponibilității de personal calificat, coroborată cu eficientizarea sistemului educațional, centrat pe pregătirea adecvată a forței de muncă. Îmbunătățirea abilităților digitale și în domeniul noilor tehnologii poate întări capacitatea forței de muncă de a se adapta la schimbările structurale generate de un grad în creștere de automatizare a activităților”, arată specialiștii BNR.