Numărul românilor în stare de deprivare materială severă a crescut în 2020, față de anul anterior apariției pandemiei de COVID-19. Pe ce loc este România la nivelul UE

Aproape trei milioane de români nu au putut să își permită un trai decent în 2020, mai mulți decât în anul precedent, arată cel mai recent raport al Institutului Național de Statistică.

Deprivarea materială severă a caracterizat 15,2% din populaţia României anul trecut, conform raportului „Dimensiuni ale incluziunii sociale în România în anul 2020”, publicat de INS la finalul săptămânii trecute. Potrivit metodologiei INS, deprivarea materială severă reprezintă lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu îşi poată permite deţinerea unor bunuri, efectuarea unor plăţi sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de elemente necesare unui trai decent.

Numărul total al persoanelor afectate de deprivarea materială severă a fost în anul 2020 de 2,95 milioane de persoane, din care 47,4% bărbaţi şi 52,6% femei, proporţii apropiate de anul precedent. INS precizează că, această rată a scăzut cu 4,5 puncte procentuale față de 2017. În schimb, nivelul este mai mare și procentual, și numeric, față de anul anterior.

Astfel, numărul românilor este cu aproximativ 120.000 mai mare decât în anul anterior, conform raportului INS aferent. INS informa atunci că, faţă de anul 2016, rata de deprivare materială severă a scăzut cu 9,3 puncte procentuale, ajungând la 14,5% din populaţie în anul 2019. Numărul total al persoanelor afectate de deprivarea materială severă a fost în anul 2019 de 2.829.000 persoane, din care 48,9% bărbaţi şi 51,1% femei, proporţii apropiate de anul precedent.

Care sunt categoriile de populație cele mai afectate

INS precizează în raport că deprivarea materială severă afectează cu intensitate diferită populaţia în funcţie de grupa de vârstă şi veniturile gospodăriei.

Astfel, în anul 2020 incidenţa deprivării materiale severe a fos mai ridicată în principal la copiii în vârstă de până la 18 ani (21,4%) şi la tinerii de 18-24 de ani (17,7%). Faţă de începutul perioade analizate, în anul 2020 s-au remarcat scăderi importante ale ponderilor persoanelor deprivate material sever la grupele de vârstă de 50-64 ani şi la cea de 65 ani și peste, reduceri cu 6,8 şi respectiv 6,4 puncte procentuale.

Și tipul şi structura gospodăriilor în care trăiesc persoanele sunt caracteristici aflate în legătură directă cu deprivarea materială severă. Existenţa şi numărul copiilor aflaţi în întreţinerea gospodăriei din care face parte persoana respectivă reprezintă un factor important în apariţia şi intensificarea stării de deprivare materială severă.

Conform datelor centralizate de INS, în anul 2020 deprivarea materială severă a fost mai puțin frecventă în rândul persoanelor care trăiesc în gospodării fără copii dependenţi (12,9%), decât în cazul celor care trăiesc în gospodării cu copii dependenţi (17,1%). Faţă de anul 2017, au avut loc scăderi ale deprivării materiale severe astfel: cu 7,4 puncte procentuale în rândul gospodăriilor fără copii dependenţi şi cu 2,1 puncte procentuale în rândul gospodăriilor cu copii dependenţi.

De altfel, în gospodăriile cu copii dependenţi, situaţia cea mai dificilă se întâlneşte în cazul persoanelor din gospodăriile numeroase (formate din 2 adulţi cu 3 sau mai mulţi copii dependenţi), din care 43,9% sunt deprivaţi material sever. De asemenea, 25,5% dintre persoanele din ţara noastră care trăiesc în gospodării monoparentale cu copii dependenṭi sunt deprivate material sever, în timp ce doar 7,7% dintre persoanele aflate în gospodării formate din doi adulți cu un copil se află în deprivare materială severă, potrivit INS.

Cele mai afectate regiuni

Datele INS arată că deprivarea materială severă este inegal distribuită şi în profil regional. În anul 2020

incidenţa cea mai ridicată a deprivării materiale severe s-a înregistrat în regiunile Sud-Est (22,7%) ṣi Sud-Muntenia (20,6%), cu 14,1 ṣi respectiv 12,0 puncte procentuale mai mult faţă de regiunea Vest.

„Analiza evoluţiei deprivării materiale severe, în profil regional, în perioada analizată evidenţiază faptul că, faţă de anul 2019 creșteri ale deprivării materiale severe s-au simţit în majoritatea regiunilor, cea mai mare fiind înregistratǎ în regiunea Centru (3,4 puncte procentuale), urmată de regiunile Sud-Est cu 2,0 puncte procentuale ṣi Nord-Est cu 1,5 puncte procentuale”, arată INS.

La coada clasamentului european

„Poziţia României este în general caracteristică unui stat cu probleme relativ mari în asigurarea unui nivel de trai ridicat pentru toţi cetăţenii săi”, arată INS, în preambulul prezentării cigrelor comparative la nivelul Uniunii Europene, potrivit Eurostat.

Conform ISN, în Uniunea Europeană deprivarea materială severă caracterizează viaţa a 5,5% din totalul persoanelor, diferenţierile între statele membre având însă o amplitudine considerabilă.

Conform datelor Eurostat din 2019 citate de INS, România se află pe antepenultimul loc din UE.

„În afară de Bulgaria (20,9%), Grecia (16,2%) ṣi România (14,5%), încă alte 8 state au rate superioare mediei UE, dar cu valori care oscilează de la 9,4% în Lituania la 5,6% în Portugalia. În cazul a 12 state: Luxemburg, Suedia, Finlanda, Ţările de Jos, Slovenia, Austria, Germania, Danemarca, Cehia, Estonia, Polonia ṣi Malta deprivarea materială severă se regăseşte la mai puţin de 4% din totalul populaţiei, adică s-ar putea spune că în societăţile respective fenomenul este unul cu totul marginal”, au arătat autorii raportului.