EXCLUSIV | Peste 200.000 de pensionari așteaptă să primească înapoi contribuțiile la sănătate. Avocat: ”Corect este ca statul să restituie banii prin lege, să nu aștepte litigii”
Statul ar urma să restituie sume uriașe după ce a încasat aproape un an contribuții de asigurări sociale de sănătate de la pensionarii cu venituri de peste 4.000 de lei. Mulți au cerut deja în instanță restituirea CASS, iar după decizia Curții Constituționale, care a stabilit, în decembrie 2022, că Guvernul a greșit obligând la o astfel de taxă prin Ordonanță de Urgență, vor urma decizii de restituire a sumelor încasate în baza unei OUG neconstituționale. Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a explicat, pentru Gândul, contextul și implicațiile hotărârilor legislative și de la nivelul CCR.
- Guvernul Ciucă a impus, în 2022, plata unei contribuții de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% pentru pensii care depășesc 4.000 de lei. La momentul deciziei erau peste 200.000 de pensionari cu astfel de venituri.
- Mulți dintre pensionarii afectați de această măsură au contestat OUG în instanță și au cerut sesizarea Curții Constituționale.
- După aproape un an, Curtea Constituțională a decis că Guvernul nu putea impune o astfel de taxă prin OUG și că, astfel, decizia este neconstituțională.
Zeci de litigii întregistate în contencios administrativ şi fiscal, acțiuni împotriva OUG 130/2021, au apărut pe portalul instanțelor încă din prima parte a anului trecut. Unele se judecă pe fond, altele au ajuns în apel, după care, dată fiind sesizarea înaintată Curții Constituționale, s-au suspendat până la soluționarea excepției de neconstituționalitate. Ceea ce s-a întâmplat la finalul lunii decembrie, când CCR a dat câștig de cauză reclamanților.
După decizia Curții Constituționale, Secretariatul General al Guvernului a avertizat Executivul că numărul proceselor va crește exponențial și că ar trebui ca tot prin OUG să se decidă cum vor fi restituite sumele reținute, altfel existând riscul unor blocaje.
„Nu poți lua CASS prin Ordonanță de Urgență”
Avocatul Adrian Toni Neacșu spune că, pornind de la decizia din 15 decembrie 2022 a Curții Constituționale, este previzibilă o creștere exponențială a litigiilor deschise împotriva statului de cei cu pensii mari.
„Au fost puține litigii, dar acum vor fi multe, inclusiv toți specialii, vor fi procese colective”, avertizează Adrian Toni Neacșu.
Trecând peste cât de moral sau nu este că taxezi pensiile mari, Adrian Toni Neacșu subliniază că, legal, această măsură nu putea fi luată prin Ordonanță de Urgență, iar situația a fost, de altfel, sancționată la Curtea Constituțională.
„Corect juridic este ca statul să restituie banii prin lege, să nu aștepte litigii. Că nu este moral, asta e parte a doua. Curtea Constituțională nu a spus că nu poți lua CASS, ci că nu poți prin OUG, ceea ce este al naibii de corect.
Dura lex, sed lex (Legea e dură, dar asta e legea). Asta este dacă vor să abuzeze prin OUG. Normal că cei de la CCR au avut grijă și de banii lor (beneficiari ai pensiilor de serviciu – n.r.), dar, pe de altă parte, au avut Constituția de partea lor, pentru că așa este: prin OUG nu trebuie să afectezi drepturi. Dacă mă întrebați pe mine, statul ar trebui să ceară bani de la premier și miniștri, că ei sunt de vină”, a spus, pentru Gândul, avocatul Adrian Toni Neacșu.
Guvernul a reținut 10% din pensiile peste 4.000 de lei, CCR a decis că e neconstituțional
Totul a început la jumătatea lunii decembrie 2021, deci la nici o lună de la depunerea jurământului de învestitură a Guvernului Ciucă. Atunci, Executivul a aprobat Ordononanța de Urgență nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, care prevedea, printre altele ca, din ianuarie 2022, pensionarii cu venituri ce depășesc 4.000 de lei să contribuie la asigurările sociale de sănătate.
Reținerea s-a făcut la sursă, de către casele teritoriale de pensii sau, după caz, de Casele sectoriale de pensii din subordinea Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Internelor și Serviciului Român de Informații, prin aplicarea unui procent de 10% la sumele ce depășesc plafonul de 4.000 de lei.
Scopul, conform notei de fundamentare a actului normativ, era de a susține bugetul de stat.
„Pentru implementarea măsurilor din domeniul fiscal cuprinse în Programul de guvernare, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 42/2021 pentru acordarea încrederii Guvernului, precum și a obiectivelor din Planul Național de Redresare și Reziliență cu privire la necesitatea reducerii distorsiunilor și stimulentelor fiscale, se propune eliminarea facilității de exceptare de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii, pentru partea ce depășeste suma lunară de 4.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie”, scria în nota de fundamentare a OUG 130/2021.
Măsura, care s-a aplicat din 2022, a fost atacată în instanță de zeci de pensionari, mulți dintre ei foști magistrați, deci beneficiari de pensii speciale, care au fost obligați prin OUG să plătească 10% din suma ce depășea 4.000 de lei la fondul de asigurări sociale de sănătate.
În timpul judecării acestor procese, mai multe Curți de Apel au admis cererile reclamanților de a fi sesizată Curtea Constituțională, care să spună dacă prevederile OUG 130/2021 privind aceste rețineri de CASS sunt constituționale.
În 15 decembrie 2022, Curtea Constituțioanlă, prin Decizia 650, a stabilit că prevederile sunt neconstituționale.
”În esență, Curtea a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 a diminuat cuantumul pensiei prin instituirea unei contribuții la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Or, prin ordonanță de urgență nu se poate diminua cuantumul pensiei, nici prin instituirea de impozite, nici prin instituirea de alte contribuții, pentru că o asemenea măsură conduce la o afectare a dreptului la pensie prevăzut de art. 47 alin.(2) din Constituție, fiind, astfel, contrară art. 115 alin. (6) din Constituție, care interzice afectarea drepturilor și libertăților fundamentale prin ordonanțe de urgență”, preciza CCR în decizia din decembrie.
La scurt timp după decizia CCR, Casa Națională de Pensii Publice a anunțat că sumele nu se mai rețin pentru ultimele trei zile din an și că se vor restitui începând cu luna februarie 2023.
„Aplicarea întocmai a dispozițiilor Deciziei nr.650/2022 a Curții Constituționale a României nu presupune restituirea contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate aferente întregului an 2022. Restituirea sumelor care fac obiectul Deciziei se face din oficiu; ca atare, nu este necesară depunerea unei cereri la casa teritorială de pensii în evidența căreia se află pensionarul”, preciza Casa Națională de Pensii Publice.
Guvernul trebuie să decidă cum va restitui CASS reținut din pensii mari
În acest context, în scop preventiv, Secretariatul General al Guvernului (SGG) a depus, săptămâna trecută, pe masa Cabinetului Ciucă un avertisment, sub forma unei note privind litigiile generate de aplicarea OUG 130/2021.
Conform informării ulterioare a Executivului, nota de care Guvernul a luat act include o analiză a situației generate de modificările legislative aduse OUG 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
„Este previzibil faptul că persoanele care au solicitat restituirea sumelor reținute din pensie cu titlul de CASS începând cu luna ianuarie 2022 până la momentul reținerii vor obține din partea instanțelor judecătorești soluții favorabile. Având în vedere numărul mare de pensionari afectați de dispozițiile OUG nr. 130/2021 și faptul că acesta ar putea crește în perioada următoare, Nota prezentată Guvernului include soluția reglementării efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 650/2022, printr-un act normativ de același nivel cu OUG nr. 130/2021, care să stabilească modalitățile de restituire a sumelor reținute cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate de către Casele teritoriale de pensii sau, după caz, de Casele sectoriale de pensii din subordinea Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații”, a transmis Guvernul.
În notă se detaliază că un număr mare de pensionari s-a adresat instanțelor de judecată, cerând să se constate că le-au fost afectate drepturile și intersele legitime și să oblige Guvernului la restituirea sumelor actualizate cu rata inflației – care a ajuns la aproape 17% la finalul anului trecut, plus dobânzi legale penalizatoare.
În aceste condiții, având în vedere numărul mare de pensionari afectați de dispozițiile OUG 130/2021, apreciem că numărul litigiilor generate de Decizia CCR nr. 650/2022 va crește exponențial în următoarea perioadă, ceea ce va determina blocaje în activitatea instituției, dar și a instanțelor judecătorești. În plus, cheltuielile publice determinate de astfel de procese ar putea avea consecințe grave în privința bugetului de stat”, se mai arată în nota SGG
Astfel, SGG solicită Guvernului adoptarea unui act de același nivel, o ordonanță de urgență, care să stabilească modalitățile de restituire a sumelor reținute.
O estimare precisă a acestor sume nu este inclusă în nota SGG, mai mult, se arată că „Guvernul nu are o evidență a pensionarilor și a drepturilor de care aceștia beneficiază, neavând din motive obiective cum să determine sumele care ar trebui restituite reclamanților”.
Singura cifră de referință este cea din nota de fundamentare a OUG nr. 130/2021, ale cărei dispoziții privind reținerea CASS au fost declarate neconstituționale.
„Măsurile fiscale au un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare pe anul 2022 de 2.832,3 milioane lei, din care 2.245,5 milioane lei venituri ale bugetului de stat (facilitatea fiscală pentru cheltuielile cu educația timpurie, majorarea plafonului de aplicare a cotei reduse de TVA în cazul livrărilor de locuințe, prorogarea termenului prevăzut la art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2013, cu modificările și completările ulterioare, precum și a termenului prevăzut la art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2013) și 586,8 milioane lei venituri din contribuții sociale (eliminarea facilității de exceptare de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru pensionari, majorarea plafonului neimpozabil în cazul cadourilor în bani şi/sau în natură)”, se arată în document.
Astfel, în suma estimată la 586,8 milioane de lei sunt incluse și cele aferente majorării plafonului neimpozabil în cazul cadourilor în bani şi/sau în natură, de la 150 la 300 de lei pentru fiecare persoană și fiecare eveniment.
De altfel, SGG amintește și de un precedent în acest sens, cu zece ani înainte de momentul în care Guvernul Ciucă a adoptat OUG 130/2021. Acel precedent a fost unul nefericit pentru buget, pentru că s-au plătit reclamanților sume consistente după prevederi declarate neconstituționale.
Este vorba de OUG 17/2021 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuții de asigurări sociale de sănătate, după ce Curtea Constituțională a decis că dispozițiile din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, referitoare la contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de pensionari – dispoziții care au fost preluate și în modificările aduse Codului fiscal în 1 ianuarie 2011 – „sunt constituționale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai veniturilor din pensii care depășesc 740 de lei”.
Astfel, un număr mare de pensionari a primit câștig de cauză, a cerut și primit drepturile, însă din oficiu, eșalonat, din bugetele caselor de pensii.
„O astfel de reglementare are avantajul că stabilește nu numai modalitatea de executare a obligației de restituire, ci și titularul acestei obligații, care nu poate fi Guvernul României, fiind înlăturate în acest mod toate inconvenientele care ar putea să apară în faza de executare a hotărârilor judecătorești și, implicit, majorarea sumelor cu indicele de inflație și a plății dobânzilor legale penalizatoare prevăzute de OG nr. 13/2011”, avertizează SGG.
Câți pensionari încasează peste 4.000 de lei lunar
Conform datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), în ianuarie 2022 erau 105.270 de persoane cu pensii între 4.001 și 5.000 de lei, iar alte 85.856 aveau pensii peste 5.000 de lei, în total fiind 191.126 de pensionari.
În afara acestora, mai erau și aproape 10.000 de beneficiari ai legilor speciale privind pensiile de serviciu, toți având o pensie medie de peste 4.000 de lei, respectiv între 4.901 și 20.207 lei.
Astfel, cu cei 9.680 de beneficiari de pensii speciale, numărul total al persoanelor care încasau din pensii peste 4.000 de lei ajungea la 200.806 în ianuarie 2022.
În decembrie 2022, statisticile CNPP au arătat că numărul celor cu pensie între 4.001 și 5000 de lei a crescut la 109.148, la fel și numărul celor cu pensii mai mari de 5.000 de lei, care a ajuns 91.879, în total fiind 201.027 de pensionari.
De asemenea, a crescut atât numărul beneficiarilor de pensii de serviciu, la 9.953. Aceștia au încasat pensii speciale între 4.935 de lei și 21.333 de lei.
Astfel, numărul total al celor cu pensii de peste 4.000 de lei din România a ajuns la 210.980 de persoane.
CITEȘTE ȘI:
Bani în plus la pensie pentru sute de mii de pensionari români. Proiectul de lege pregătit de Guvern