PROIECT. Restaurarea Palatului Știrbey și reconstruirea unei anexe, investiție de 20 de miloane de euro. În ce stadiu este elaborarea PUZ-ului pentru Complexul Multifuncțional din spatele monumentului istoric

Dezvoltatorul imobiliar HAGAG Development Europe a anunțat planul de a investi 20 de milioane de euro pentru restaurarea, consolidarea și refuncționalizarea clădirii monument istoric Palatul Știrbey, dar și pentru reconstruirea unei anexe, fosta remiză de trăsuri, demolată de foștii proprietari. În paralel, o companie a grupului și-a anunțat intenția de elaborarea a Planului Urbanistic Zonal pentru construirea unui complex multifuncțional în spatele palatului, o construcție cu mezanin și șapte etaje.

Reprezentanții dezvoltatorului imobiliar HAGAG Development Europe, care a achiziționat anul trecut Palatul Știrbey, au anunțat, luni, printr-un comunicat de presă, că a acesta a primit certificatul de urbanism în vederea autorizării executării lucrărilor de construcții privind restaurarea, consolidarea și refuncționalizarea clădirii monument istoric Palatul Știrbey. În plus, potrivit comunicatului, reprezentanții companiei au solicitat, în completare, un aviz adițional pentru reconstruirea corpului anexă ce adăpostea fosta remiză de trăsuri. Bugetul alocat pentru lucrările de recondiționare a Palatului și reedificarea corpului anexă este de 20 de milioane de euro.

Lucrările de restaurare ale Palatului Știrbey vor urma linia proiectelor H Victoriei 109 și H Victoriei 139 de pe Calea Victoriei, deținute și restaurate de dezvoltator, se arată în comunicatul de presă.

EXCLUSIV Crin Antonescu a fost la negocieri la Guvern. CONDIȚIA impusă pentru a candida la alegerile prezidențiale

13:52

DECES DOLIU în cultura românească! Academicianul Sorin Dumitrescu s-a stins din viață: „A trăit asemenea unui vulcan puternic și viu”

13:47

Potrivit documentului, HAGAG Development Europe, dezvoltator imobiliar specializat în proiecte rezidențiale și comerciale în România, este implicată în achiziționarea, dezvoltarea și renovarea unor imobile și proiecte care implică mai mult de 200 de milioane de euro investite în zonele istorice și de dezvoltare ale Bucureștiului.

Se vor restaura și reconsolida inclusiv elementele decorative exterioare

Astfel, potrivit reprezentanților companiei, imaginea exterioară a clădirii va fi complet restaurată, fațadele edificiului urmând a fi readuse la aspectul și strălucirea inițială, iar imaginea interioară va fi reconstituită conform planurilor istorice, cu respectarea, în limita posibilităților tehnologice, a tehnicilor și materialelor tradiționale. Palatul Știrbey se întinde pe o suprafață construită la sol de 776 de metri pătrați și o suprafață construită desfășurată de 2.933 de metri pătrați, având un regim de înălțime de S+P+E+M.

Întreaga clădire va fi restaurată și reconsolidată, inclusiv elementele decorative exterioare. După reintroducerea în circuitul public, interiorul clădirii va găzdui o galerie high-end pentru mărci premium cu renume internațional, dar și un spațiu modern destinat unor evenimente culturale si expunerii lucrărilor de artă semnate de artiști contemporani, români și internaționali, pe care dezvoltatorul o va pune, cu titlu pro-bono, la dispoziția acestora din urmă, au transmis reprezentanții companiei.

„Palatul Știrbey este o proprietate cu o valoare arhitecturală inestimabilă. Încă din faza de prospectare a pieței am fost fascinați de stilul neoclasic ascuns în spatele elementelor stilistice exterioare și interioare ale clădirii – astăzi în paragină – și care, fără cuvinte, ne spun povești despre istorie, serate elegante și evoluția unei națiuni. Planurile proiectului au drept epicentru prezervarea farmecul istoric al acestei clădiri emblematice. În acest sens, adițional restaurării clădirii palatului, avem în plan și reedificarea de la zero a corpului circular ce, în trecut, era destinat remizei de trăsuri. Avem convingerea că revitalizarea Palatului și reintroducerea sa în circuitul cormercial va aduce un capital important de imagine Bucureștiului, nu doar la nivel comunitar, ci și la nivel internațional. Bineînțeles, o construcție atât de importantă precum Palatul Știrbey nu putea fi reintrodusă în circuit fără a avea în vedere susținerea culturii și respectiv a talentelor locale, motiv pentru am decis să dedicăm artei una dintre anexele clădirii”, a declarat Yitzhak Hagag, Chairman and Board Controller Hagag Group.

„Proiectul reflectă intenția proprietarului de a restaura Palatul Știrbey, în integralitatea sa. Vorbim atât despre imaginea exterioară, refacerea interioarelor elegante, reedificarea corpului anexă adiacent – fosta remiză de trăsuri, valorificarea spațiilor de pe toate nivelele corpului existent, precum și despre redarea acestuia circuitului public. Este un demers care va transforma Palatul Știrbey, din nou, într-un punct de interes în viața Bucureștiului și va conduce, implicit, la o revitalizare a zonei Calea Victoriei în imediată proximitate a clădirii”, au punctat arh. Cătălina Dana Preda și arh. Mihai Buturcatu, coordonatorii echipei de proiectare pentru restaurarea Palatului Știrbey.

Complexul multifuncțional „Palatul Știrbei”, în procedură de elaborare a PUZ-ului

Compania H Victoria Stirbei Galleries S.R.L, proprietar al terenului din Calea Victoriei nr. 107, parte a Hagag Group, și-a anunțat intenția de elaborare a Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru Constuirea complexului multifuncțional „Palatul Știrbei” – birouri și funcțiuni comerciale, care a intrat astfel în etapa pregătitoare, de consultare a publicului, declanșată de Primăria Municipiului București.

Printre documentele depuse în vederea obținerii avizelor pentru elaborarea/avizarea PUZ-ului pentru lucrările de contrucție este și un certificat de urbanism emis de PMB în august 2019 pentru imobilul – teren sau construcții – de pe Calea Victoriei nr. 107.

Prin declanșarea etapei pregătitoare, până la data de 12 iunie, cei interesați au putut transmite observații, conform informațiilor postate pe site-ul PMB, observații la care proiectatul trebuie să elaboreze răspunsuri. Proiectul, care prevedere o construcție cu mezanin și șapte etaje, a declanșat o serie de critici din partea societății civile care militează pentru salvarea patrimoniului cultural. Printre acestea, organizațiile neguvernamentale ARCEN și Fundația Pro Patrimonio au elaborat un set de obsevații și o analiză a schiței de proiect propusă.

În propunerea transmisă Primăriei Municipiului București, Direcției Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii și Direcției pentru cultură a municipiului București   de Fundația Pro Patromonio, semnată de arh. Șerban Sturdza, în calitate de președinte al acesteia se arată că „în mod absurd întocmitorii PUZ-ului confundă neîntreținerea și starea de degradare cu disfuncționalități urbane”.

Principalele observații ale Fundației Pro Patromonio:

1. „1. Palatul Știrbey – clasat monument istoric de grupa A (valoare naţională şi universală), nr. 2204 în Lista Monumentelor Istorice din 2015, cod B-II-m-A-19860 – este considerat o disfuncție, pentru că este o „clădire monument nevalorificată funcțional”. Fostul proprietar a demolat ilegal anexele palatului – depozitele și pivnițele de vinuri, precum și vechile grajduri–, și ele clasate monument istoric de grupa B (reprezentative pentru patrimoniul cultural local), iar palatul a fost lăsat în mod intenționat să se degradeze ani la rând pentru a se putea invoca apoi, cu cinism și nerușinare, necesitatea unei „intervenții” urgente: o restaurare, dar nu oricum, ci condiționată de aprobarea unui P.U.Z. care ar fi permis construiea unei clădiri mult mai înalte lângă palat. Nici actualul proprietar nu respectă Legea nr. 422 din 2001 privind protejarea monumentelor istorice, lăsând palatul să se degradeze în continuare.
2. Imaginea palatului este considerată de asemenea o problemă, produsă de „lipsa de vizibilitate datorită înălțimii reduse”. Este greu de imaginat un argument mai absurd pentru a caracteriza situația unui palat construit în 1834! Dar și mai greu de crezut că în urma acestui P.U.Z., având în spatele lui o clădire mai înaltă, care îi va anula complet silueta profilată pe cer, palatul va deveni mai „vizibil”.
3. Nu numai palatul și imaginea lui sunt considerate disfuncții, ci și spațiul de acces dinspre Calea Victoriei, care este calificat drept un ”spațiu public neamenajat corespunzător”, deși acest spațiu a fost reorganizat la sfârșitul anilor 1950, când a fost amenajată grădina de fațadă, înscrisă în logica parcursului și accesului în palat și împrejmuită cu o parte a vechiului gard al proprietății.

Toate aceste argumente sunt false și, ca și altele de același tip, care vor fi cu siguranță invocate în sprijinul „salvării” palatului și „dezvoltării” zonei, nu pot să camufleze inadecvarea reglementării propuse prin P.U.Z. Iar promisa „restituție” a corpului fostelor grajduri nu face proiectul mai aceptabil: ceea ce este cu adevărat importantă este protejarea monumentului existent, autentic, nu o reconstrucție contemporană, fără substanță istorică.

Pentru a conserva imaginea istorică a Palatului Știrbey trebuie evitată suprapunerea lui vizuală cu o nouă construcție prin:

1. retragerea acesteia la o distanță de minimum 30,00m față de aripile laterale ale palatului;
2.  limitarea înălțimii maxime la 25,00m.

PUZ-ul trebuie de asemenea

• să ia în considerarea refacerea grădinii Palatului Știrbey, element originar și esențial al monumentului. Ca toate reședințele de acest tip, Palatul Știrbey a avut în partea din spate a parcelei o mare grădină, care era parte integrantă a ansamblului.
• să conserve și să pună în valoare spațiul plantat dinspre Calea Victoriei și împrejmuirea lui, elemente care susțin imaginea și semnificația Palatului Știrbey. Eliminarea lor este inacceptabilă.
• să păstreze caracteristicile și confortul de locuire de pe strada General Constantin Budișteanu (zonă dominant rezidențială, cu regim jos de înălțime și prezența importantă a arborilor), orice nouă clădire trebuie retrasă consistent și limitată la un regim de înălțime similar celui al vecinătății imediate. Același regim trebuie avut în vedere și pe latura de nord a terenului, pentru o relație compatibilă cu casa Crissoveloni-Cantacuzino.”

De amintit că desființarea anexelor Palatului Știrbey, când era deținut de fostul proprietar, a stat la baza unei anchete a Direcției Naționale Anticorupție, din decembrie 2015, care îl viza pe fostul edil-șef al Sectorului 1, Andrei Chiliman.

Andrei Chiliman, primar al Sectorului 1 la data faptelor, era urmărit penal pentru abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată și complicitate la distrugere, potrivit comunicatului DNA de la acea vreme. Potrivit procurorilor, suspectul Andrei Ioan Chiliman, în calitate de primar și cu încălcarea dispozițiilor Legii administrației publice locale și Regulamentului de organizare și funcționare a Primăriei Sectorului 1, a ajutat „o persoană interesată să distrugă, în perioada 3 aprilie -19 decembrie 2008, prin folosirea de utilaje grele, construcțiile monument istoric, anexe ale Palatului Știrbey, situat în centrul municipiului București (Calea Victoriei)”. Conform informațiilor de pe portalul instanțelor, Andrei Chiliman nu a trimis în judecată în acest dosar.

În acest context, reprezentații Hagag Development Europe au adăugat următoarele: „Principala intenție a Hagag Development Europe este de a asigura restaurarea completă a Palatului Știrbey și de a pune în valoare construcția existentă. În prezent, Palatul Știrbey se află într-o stare avansată de degradare, atât în ceea ce privește structura construcției, cât și în ceea ce privește elementele fațadei. Așadar, neefectuarea, într-un termen cât mai scurt, a lucrărilor de punere în siguranță și renovare ale acestui imobil ar avea drept consecință deteriorarea accelerată a monumentului istoric. La momentul actual ne concentrăm eforturile pe operațiunile de restaurare, consolidare, remodelare și refunctionalizare a palatului. De asemenea, avem în vedere crearea de spații social/culturale și reconstruirea corpului anexă, în poziția și volumetria fostei remize de trăsuri.”

De-a lungul timpului, statul Român, prin Ministerul Culturii și Identității Naționale, a manifestat dezinteres față de acest imobil, fapt dovedit prin neexercitarea dreptului de preempțiune stabilit în beneficiul acestuia potrivit prevederilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele