Provocări MAJORE pe frontul antidrog din România. Specialist: „Nu există nicăieri, în statele cu securitate reală, polițiști pregătiți minimal”

Marius Cristian Oprișan – colonel în rezervă, președinte, membru fondator la Asociația de Prevenire, Evaluare și Terapii în Adicții „Equitas” Constanța. L-am cunoscut ca Șef Centru Regional la Agenția Națională Antidrog, acum doi ani.  Cu studii în America, reîntors în România, fost Șef Centru Antidrog, Marius Cristian Oprișan Oprișan urmează să activeze în forurile centrale. Suntem într-o situație aproape disperată cu privire la traficul și consumul de droguri. Niciun secret. Combaterea, însă, este definitorie. Un interviu cu un colonel Antidrog, poate incomod, dar un colonel care are și una dintre cele mai periculoase meserii din lume: este și tată. Tată de fată. Chapeau! 

– Domnule Marius Cristian Oprișan, sunteți președinte, membru Fondator la Asociația de Prevenire, Evaluare și Terapii în Adicții „Equitas” Constanța. V-am cunoscut ca Șef Centru Regional la Agenția Națională Antidrog, unde vă știu foarte profesionist. Se discută grav și foarte grav despre droguri, astăzi. Care este situația reală?

– Aveți perfectă dreptate. Dar, din nefericire aceste discuții sunt prezente în special în spațiul public mai ales după producerea unor tragedii (decesul creatorului de modă Răzvan Ciobanu – minivacanța de 1 Mai 2019, adolescenții decedați de la festivalul Saga – 2022 și accidentul rutier cu victime comis pe fondul consumului de droguri de la 2 Mai, jud. Constanța – 2023) care au drept cauză problematica drogurilor. Și după o perioadă aceste discuții sunt abandonate pentru că apar alte subiecte importante de presă.

VIDEO S-a dat STARTUL la distracția pe zăpadă. Pârtiile pentru începători sunt pline de copii și adulți care vor să învețe să schieze sau să se dea cu placa

00:26

ULTIMA ORĂ Călin Georgescu face apel la Procurorul General după campania PNL pe TikTok: „Nu au existat ingerințe, decât de tipul celor dâmbovițene”

00:03

Ce nu pot întelege este lipsa de la aceste discuții de cele mai multe ori a specialiștilor cu expertiză în domeniul antidrog (judecători, procurori, medici psihiatri și terapeuți) care ar putea să informeze corect și complet cetățenii. De asemenea, campaniile, proiectele și activitățile de prevenire deși sunt mediatizate acestea nu fac rating și nu se regăsesc în prime time. Vreau să menționez faptul că de-a lungul timpului în special Agenția Națională Antidrog prin centrele regionale a implementat campanii și proiecte de prevenire și reducere a riscurilor asociațe consumului de droguri cu respectarea standardelor internaționale de prevenire și urmare a unor modele de bune practici. Aceste activități au avut continuitate începând cu anul 2003. Acum, în funcție de resursele materiale și umane este de discutat amploarea acestora.

Nu poți face performanță la nivelul unui județ ca și Constanța cu o echipă de doar doi specialiști pe prevenire și trei specialiști pe asistență. Unde mai pui că aceștia au fost evacuați în anul 2019 din sediul pe care îl dețineau din 2005 și mutați de colo-colo, ba la demisolul secției 1 de Poliție, ba mai nou la sediul IPJ Constanța, în două locații total neadecvate. După cum vedeți, aceste aspecte nu au reprezentat și nu reprezintă un interes major pentru presă.

Ce nu pot întelege este lipsa de la discuții a specialiștilor cu expertiză în domeniul antidrog: judecători, procurori, medici psihiatri și terapeuți

– Înainte de toate sunteți tată. Și vă felicit, vă admir pentru structura morală a fiicei dumneavoastră. Pe lângă că este și foarte frumoasă. Și totuși, vă e teamă?

– Teamă este cam mult spus. Totuși este o îngrijorare având în vedere escaladarea traficului și consumului ilicit de droguri, a delincvenței juvenile și a violenței în general. Este un paradox aici pentru că majoritatea unităților de învățământ sunt monitorizate video, păzite cu agenți de securitate, există patrule de poliție locală și jandarmi în perimetrul școlar și totuși se produc tot felul de evenimente ilegale. Am rămas surprins să constat faptul că anul trecut unul dintre criteriile de alegere a unui liceu de către părinții elevilor care terminau clasa a VIII-a era și cel al consumului de droguri în liceul respectiv.

Selecția și pregătirea personalului din MAI ar trebui redimensionată

– Se spune că alcoolul este cel mai ieftin drog. Ceea ce este de înțeles. Și totuși, dincolo de oamenii cu bani care își permit droguri, sunt și tineri care nu au niciun venit. Fapt care, prin deducție logică, presupune că fie au o situație familială bună și foarte bună, fie devin infractori. În ambele cazuri punctul nodal este, de fapt, traficantul. Prevenim, dar cum eradicăm?

– Să știți că traficul și consumul ilicit de droguri creează provocări reale populației din întreaga lume. Conform celui mai recent Raport Mondial prind Drogurile 2023 dat publicității la începutul anului într-un singur deceniu consumul de droguri a crescut cu 23% la nivel mondial. De asemenea, se estimează faptul că peste 39,5 milioane de oameni au suferit de tulburării psihiatrice datorate consumului de droguri. Cu toate acestea doar 1 din 5 persoane a beneficiat de tratament medical de specialitate. În ceea ce privește traficul de droguri la nivel mondial acesta a cunoscut o creștere alarmantă, de exemplu capturile de cocaină destinată Europei făcute de autoritățile unor țări din America de Sud (Ecuador) s-au triplat în ultimii 3 ani.

Și în România conform datelor rezultate din studiile efectuate de Agenția Națională Antidrog cele mai mari rate de consum se observă în rândul populației tinere (15-34 ani) fiind de 16,9%. În ceea ce privește populația școlară, studiile arată că 1 din 10 elevi de 16 ani a consumat un drog ilicit cel puțin odată până la acea vârstă. În ceea ce privește piața drogurilor a fost înregistrată cea mai mare cantitate totală de droguri confiscată, cu cea mai mare cantitate de heroină confiscată. Este semnificativ faptul că 74,86% din numărul total de capturi reprezintă capturi mai mici de 5g/250 comprimate/5 ml.

În ceea ce privește partea de combatere a traficul ilicit de droguri aș vrea să mă refer în primul rând la resursa umană din MAI. Să știți că cetățeanul ar trebui să fie în centrul activității de siguranță publică. Din acest motiv selecția și pregătirea personalului din MAI ar trebui redimensionată. Nu există nicăieri, în statele cu securitate reală, polițiști pregătiți minimal. De asemenea, deficitul de personal este mare. În prezent, în MAI există și resursă tânără, cu multe calități, care are de suferit din cauza unei lipse de viziuni de formare adaptate nevoilor actuale.

–  O zicală veche spune: „Anturajul te ridică, anturajul te coboară”. Subscrieți? Sau este doar unul dintre factori?

– Știm cu toții că în adolescență te confrunți cu presiuni sociale și grupuri de prieteni cu influențe negative cu potențial de risc care duc către scăderea stimei de sine ceea ce, treptat, te face să cedezi unor comportamente nesănătoase. Vrei să fii integrat, să fii acceptat, să ai preocupări comune cu cei din anturajul tău. Prin pierderea încrederii poți deveni vulnerabil la comportamentele nesănătoase. Adolescenții care dezvoltă abilități de comunicare și relații stabile cu părinții sunt mai feriți să cedeze presiunii anturajelor nesănătoase și fac alegeri sănătoase în viață.

Educația cu privire la droguri, cunoașterea anturajului adolescenților, dezvoltarea stimei de sine, promovarea unui model sănătos în familie și încurajarea implicării în activități sănătoase de petrecere a timpului liber pot feri adolescentul de consumul drogurilor.

– Este legea perversă, domnule Oprișan? Și subminează orice plan de luptă?

– Consider că în România cadrul legal privind problematica drogurilor este bine reglementat și corelat cu legislația internațională în domeniu. România a aderat la principalele convenții internaționale, Convenția unică asupra stupefiantelor din 1961, Convenția NU asupra substanțelor psihotrope din 1971, Convenția contra traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope din 1988 și Convenția de cooperare polițienească pentru Europa de Sud-Est din 2006. Este sancționat traficul și consumul ilicit de droguri precum și cel al operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive. De asemenea, este reglementat regimul juridic al precursorilor de droguri.

Foarte important este faptul că începând cu anul 2014 și în România se aplică principiul justiției terapeutice pentru persoanele consumatoare. Acest principiu stipulat în legea 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri stabilește cu exactitate parcursul consumatorului de droguri de-a lungul sistemului de administrare a justiţiei prin obligaţiile asumate de urmare a programului integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri.

– Care-i media, în Constanța, a celor care se droghează? Constanța fiind port. Care-i media în țară?

– De regulă, metodologia de realizare a studiilor privind prevalența consumului de droguri la nivel european, dar și național, au în vedere regiunile și nu județele. Acestea se realizează din 3 în 3 ani sau din 4 în 4 ani. Totuși Agenția Națională Antidrog a realizat și dat publicității în anul 2017 Studiile județene privind consumul de tutun, alcool, și droguri ilicite în rândul elevilor de învățământul liceal și profesional. Conform acestui studiu un elev din 10 a consumat până la această vârstă cel puțin un drog ilicit. Cel mai consumat drog în rândul elevilor fiind canabisul. Studiile județene nu pot fi corelate cu studiile făcute la nivel național din cauza categoriilor diferite de beneficiari.

– Educația bate legislația?

– Da! Putem spune că educația bate legislația în sensul în care avem o educație antidrog ce ne ferește de problemele legale în domeniul traficului și consumului ilicit de droguri.

– Cum arată o discuție a membrilor Asociației Equitas – pentru care vă felicit – în școli?

– Specialiștii și voluntarii Asociației implementează campanii și proiecte cu tematică antidrog în mediul școlar, familial și comunitate. Activitățile sunt adaptate categoriei de vârstă a beneficiarilor. În mediul școlar proiectele se derulează pe întreg palierul educațional (ciclu primar – mediul universitar). Activitățile au un caracter interactiv. De asemenea, în unele proiecte de prevenire a consumului de droguri folosim metode nonformale de educație prin teatru/dramaterapie. Să știți că adolescenții cunosc foarte multe date și informații despre droguri. Nu întotdeauna acestea sunt corecte și complete.

Orice tratament oferit persoanelor dependente de droguri se face cu acordul acestora

– De ce nu avem tratamente reale, implementate, cu măsuri drastice?

– Să știți că orice tratament oferit persoanelor dependente de droguri se face cu acordul acestora. Există un singur caz când se administrează involuntar de voința persoanei consumatoare și anume dacă acea persoană a comis o infracțiune în urma căreia s-a dispus internarea involuntară a acestuia. Mai mult de atât, dacă persoana dependentă nu conștientizează, programele terapeutice nu dau rezultate.

– În 2023, 434 laboratoare au comercializat substanțe folosite ca drog care se folosesc și în medicină. Inclusiv. Este uluitor!

– Într-adevăr, după pandemia de Covid-19 se observă pe lângă cresterea traficului și consumului ilicit de droguri și diversificarea tiparelor de consum. La nivelul județului Constanța am constatat faptul că la petreceri elevii consumă pe lângă drogurile clasice și diferite tipuri de cocktailuri de medicamente cu alcool.

De asemenea, în sezonul estival 2021, pe litoral, a fost identificat consumul de protoxid de azot (Funny Gas sau Laughing Gas) în rândul turiștilor. La acea dată s-a luat măsura informării la nivel național cu privire la efectele negative ale consumului de protoxid de azot. La începutul anului 2023 a fost identificat consumul de jeleuri care conțineau canabis semisintetic HHC și care erau comercializate atît prin magazine cît și în mediul online.

Și atunci am luat măsura informării cetățenilor cu privire la apariția de noi substanțe psihoactive (etnobotanice) în magazine. Și nu în ultimul rând consumul de substanțe anabolizante interzise.

– Tratăm în faza acută, dar apoi cei în situație ajung iar pe stradă. Nu există un circuit ca o consecință logică prin care cei care se droghează să fie cu adevărat tratați.

– Trebuie să știți că dependența de droguri este o boală cronică ce afectează persoana consumatoare de droguri atât fizic cât și psihic. După finalizarea programului/terapiilor de tratare a dependenței de droguri, beneficiarii devin abstinenți. Oricând pe parcursul abstinenței pot apărea episoade de alunecare și recăderi.

Echipa de specialiști le lua de cele mai multe ori de mâncare și tot noi asiguram transportul celor doi de la domiciliu la centru cu sprijinul firmei de transport locale

– Aveți un caz care v-a marcat?

– De cele mai multe ori părinții trăiesc adevăratele drame. Îmi vin și acum în minte acele momente când cei mai mulți dintre ei se prezentau plângând la sediul nostru solicitând sprijin și îndrumare. Dar îmi aduc aminte de un caz care a fost prezentat într-un cotidian local.

Practic o filmare cu doi adolescenți aflați sub influența consumului de NSP (etnobotanice) pe o bancă în fața unui bloc. Atunci cu ajutorul voluntarilor noștri am reusit să-i identificăm pe cei doi (fată și băiat) și să-i motivăm să acceseze serviciile de tratare a adicției de droguri. Nu a fost ușor mai ales că ce-i doi adolescenți proveneau din familii dezorganizate. Ce m-a marcat atunci a fost sărăcia în care trăia familia acelei fete. Îmi amintesc faptul că echipa de specialiști le lua de cele mai multe ori de mâncare și tot noi asiguram transportul celor doi de la domiciliu la centru cu sprijinul firmei de transport locale.

Persoanele consumatoare de droguri au nevoie de ajutorul nostru

– Un sfat ca profesionist antidrog și unul, uman, ca tată..

– Ca profesionist i-aș sfătui pe aceia care au în familie persoane dependente de droguri șă nu își piardă speranța. Să fie încrezători și să aibă curaj să ceară ajutor. Există soluții și rezolvare.

Iar un sfat uman, ca tată, să încercăm să privim cu alți ochi persoanele consumatoare de droguri. Aceștia au nevoie de ajutorul nostru. Dependența de droguri este o boală cronică care trebuie tratată. Nemiloși trebuie să fim cu traficanții de droguri! Cu adevărații traficanți, nu cei cu o doză sau două asupra lor!

CITEȘTE ȘI:

Predoiu: 80 de noi tipuri de DROGURI apar anual / Poliţia are ca prioritate combaterea traficului, însă această problemă este mult mai complexă

EXCLUSIV VIDEO| Dramele consumatorilor de droguri. Dabija:”Sunt victime, trebuie ajutați să ajungă în siguranță”. Dezvăluiri despre bebelușii Agenției

Autor

Teatrolog Oana Paraschiv - Ieremciuc

Oana Paraschiv este absolventă a Universității de Artă Teatrală și Cinematografică – I.L. Caragiale București, secția Teatrologie Management & Marketing Teatral, clasa Profesor Doctor Universitar ... vezi toate articolele