RECYCLE NOW. Care sunt provocările sistemului depozit – returnare și când va putea fi implementat

Finanțarea sistemului de EPR și Sistemul depozit-returnare – două sisteme/soluții complementare pentru îndeplinirea țintelor de reciclare cu ajutorul actorilor din piață – au fost două dintre subiectele cele mai importante abordate de reprezentanții statului, ai producătorilor, ai marilor retailerileri și ai reciclatorilor prezenți la evenimentul „RECYCLE NOW”, cea mai importantă conferință din România pe tema reciclării, organizată de Gândul.ro, în parteneriat cu cu greennews.ro.

Invitații Conferinței online „RECYCLE NOW” au abordat tema din perspectiva ramurii economice în care activează.

Cristian Lazăr, managing Partner GreenPoint

Cristian Lazăr, managing Partner GreenPoint / Sursa: Alexandra Pandrea – Gândul

MESAJ Ursula von der Leyen, mesaj la 35 de ani de la Revoluție: România și Europa ONOREAZĂ sacrificiul românilor

14:16

ACTUALITATE US Army și-a DOBORÂT propriul avion, deasupra Mării Roșii. „Un caz aparent de foc aliat”

14:15

Cristian Lazăr, managing Partner GreenPoint, consideră că sistemul depozit-returnare este binevenit, dacă este corect implementat, pentru a fi eficient.

„Sistemul depozit returnare este un sistem care funcționează și este recomandat de Uniunea Europeană în mai multe țări din Europa. Este un sistem care funcționează în paralel cu sistemul public de colectare, un sistem care care are ca obiectiv o creștere foarte accelerată a gradului de reciclare pentru anumite materiale care pot fi reluate prin acest sistem care presupune o garanție pentru fiecare produs care se cumpără și trebuie returnat”, a explicat Cristian Lazăr – Managing Partner GreenPoint

„Din punctul nostru de vedere, noi, Green Point, gestionăm celălalt sistem care va trebui să funcționeze oricum în paralel. Din punctul nostru de vedere este binevenit atât timp cât este implementat corect și implementat de către producători, astfel încât el să fie și eficient, și să-și îndeplinească scopul pentru care a fost realizat”, a spus Cristian Lazăr.

Dumitru Toșa – Vicepreședinte ZAREA SA

Dumitru Toșa – Vicepreședinte ZAREA S.A. / Sursa: Alexandra Pandrea – Gandul

„Noi, în calitate de producător, sperăm să se realizeze acest sistem, pentru că, teoretic, ne-ar ajuta. Cum ne-ar ajuta? Toți clienții noștri care cumpără vinul spumant, șampania, au posibilitatea să se ducă să returneze sticla și să-și încaseze o sumă importantă de bani, zic eu. Pentru că îmi aduc aminte – eu am fost născut, educat, școlit în perioada comunistă – și copil fiind, eram foarte fericit când mergeam la magazin și duceam sticle de șampanie și luam cei mai mulți bani pe ea, luam aproape 3 lei”, a rememorat Dumitru Toșa.

„De ce atunci se putea și e mai complicat acum?”, este întrebarea la care a fost invitat să răspundă Dumitru Toșa. „Pentru că se pare că noi, societatea românească, prin guvernanții pe care i-a avut de-a lungul vremii în cei peste 30 de ani, nu a vrut să preia ce-a fost bun în sistemul comunist sau să mai preia bune practici din alte țări, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, noi am vrut de fiecare dată să fim originali și de fiecare dată am călcat strâmb. Nu sunt un nostgic al perioadei comuniste, dar în perioada comunistă reciclarea funcționa foarte bine. Nu zic că metodele erau cele mai bune, dar putea păstra anumite modele de bune practici și să mergem mai departe cu el, nu să distrugem ceea ce funcționa, să o luăm de la zero”, consideră vicepreședintele Zarea S.A.

„Au trecut 30 de ani și nu s-a întâmplat nimic în domeniul reciclării, aici mă refer la recuclarea de sticlă, pentru că eu, în calitate de producător, introduc pe piață în jur de 5.000 de tone de sticlă anual”, a spus Toșa, detaliind nevoia de colectare separată a sticlei, un ambalaj nobil, din punctul său de vedere.

„Sticla, spre deosebire de multe alte ambalaje, are un grad inepuizabil de reciclare, deci se pretează foarte bine la economia circulară. Oare noi nu vrem să folosim acest termen de economie circulară și să reciclăm sticla în totaliate? Profit de ocazie și atrag atenția autorităilor să vină cu măsuri și controale pentru cei care spun că reciclează sticla”, a spus vicepreședintele ZAREA S.A, care indicat că recent sticla este reciclată și raportată ca material de construcții.

Mircea Fechet, secretar de stat în Ministerul Mediului

Mircea Fechet, secretar de stat în Ministerul Mediului / Sursa: Alexandra Pandrea – Gandul

Secretarul de stat în Ministerul Mediului a confirmat existența acestor practici pe piața din România.

„Este foarte adevărat că astăzi constatăm, în urma contoaleleor pe care le facem, că foarte multe entități nu înțeleg foarte bine ce înseamnă reciclarea. Pentru că dacă vorbim de sticlă, care se poate recicla de mii de ori în sticlă, constatăm azi că există entități fizice, juridice ș.a.m.d. care, prin niște artificii inventate, mai mult sau mai puțin chiar cu ajutorul Ministerului Mediului, pentru că autorizații de mediu, sunt bine puși la punct, au agremente emise de diverse institute de cercetări, unii au agrementat și pe la Ministerul Dezvoltării aceste acte, constatăm că, din nefericire, cantități impresionante de sticlă care ar putea fi reintroduse în acest circuit ajung în bolțari de construcții, spre exemplu, iar acolo se îngroapă acea sticlă nobilă despre care vorbim, acolo se termină ciclul ei de viață, ala cum am auzit că se pun și PET-uri în bolțari”, a explicat Mircea Fechet, secretar de stat în Ministerul Mediului.

Constantin Damov – Green Group Chairman

Constantin Damov – Green Group Chairman / Sursa: Alexandra Pandrea – Gândul

„Aici pendulăm între emoții și pragmatism. Întrebarea este unde ne stabiliăm”, a comentat Constantin Damov cu privire la sistemul depozit-returnare.

„Cred că cel mai important efect al sistemului depozit este acela de a elimina depozitarea necontrolată, littering – în engleză, sau aruncatul în mediu. Cum realizează sistemul depozit acest lucru? Valoarea de garanție e mult mai mare decât valoarea sticlei, recipientului. Dând o valoare, se tot discută de 50 de bani, acestor deșeuri, chiar dacă cineva le aruncă, va veni altcineva care să le ia spăă le ducă să le introducă în aparat sau să le predea la un retailer care îi poate da garanția înapoi”, a xplicat Constantin Damov.

„Din punctul de vedere al perspectivei economiei circulare, sistemul depozit înseamnă că eu, producăror, îți vând ție, consumator, conținutul. Ambalajul este al meu, iar pentru asta trebuie ca tu, consumatorul, să îmi dai o garanție”, a detaliat Damov.

În toate țările în care s-a introdus acest sistem, gradul de colectare a ajuns la 90%, iar gradul de acceptare din partea populației a ajuns la 80%, a spus Damov.

George Bădescu – Director Executiv Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR)

George Bădescu – Director Executiv Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) / Sursa: Alexandra Pandrea – Gândul

George Bădescu a confirmat că, în ultima perioadă, subiectul este foarte intens dezbătut de actorii implicați în piața reciclării. Sistemul depozit, care a fost promovat printr-o ordonanță de urgență în 2018, este într-adevăr unul dintre sistemele care funcționează în Europa, dar nu singurul, a spus George Bădescu, care a făcut referire la complicațiile în procesul de implementare.

„Cred că dacă încercăm să îl evaluăm în contextul pieței din România, putem să observăm cu ușurință câteva provocări”, a spus George Bădescu. „Este un sistem masiv. La momentul la care acest sistem va funcționa integral, am putea să vorbim de o mare investiție, poate cea mai mare investiție în acel moment în România, și asta înseamnă că pe toate componentele lui trebuie să funcționeze în această manieră de eficiență de cost, pentru că, altfel, o funcționare deficitară a lui ar duce cumva chiar la compromitere și din acest punct de vedere trebuie să înșelegem că toată această funcționare a unui astfel de sistem nu poate fi decuplată de ansamblul funcționării sectorului producătorilor și retailerilor”, a spus Bădescu, precizând că această activitate sustenabilă trebuie să aibă costuri care să nu depășească activitatea principală.

Asociația Marilor Rețele Comerciale din România vor să fie parte a soluției în acest moment, a precizat Bădescu.

„Modul în care acest sistem va funcționa trebuie analizat în profunzime, să nu începem să ne aruncăm într-un sistem fără a evalua foarte clar care vor fi parametrii, indicatorii de performanță”, a conchis Bădescu, făcând referire și la schimbarea comportamentului consumatorului în contextul pandemiei de COVID-19.

Mario Crețu – Corporate Affairs Manager Carrefour Romania

Mario Crețu – Corporate Affairs Manager Carrefour România / Sursa: Alexandra Pandrea – Gândul

„Acest sistem reprezintă un mijloc, nu un scop, odată ce-l vom avea implementat, nu vom rezolva problema definitiv. Este un mijloc către două scopuri fundamentale: un mediu mai curat și educarea consumatorului român către acest deziderat al unui mediu mai curat”, a explicat Mario Crețu, Corporate Affairs Manager Carrefour Romania.

„În al doilea rând, e un sistem extrem de complex, în care e nevoie de implicarea tururor actorilor – retail, producători, reciclatori, stat și consumatori. Este nevoie de foarte multă tranaparență legislativă, de mult echilibru între toți actorii”, a subliniat Mario Crețu, care a detaliat experiența Carrefour cu programe de colectare/economie circulară.

Urmăriți intervențiile integrale în materialul video atașat.

Conferința digitală LIVE „Recycle Now”, organizată la la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, a fost transmisă în direct pe pagina de Facebook Gândul LIVE, canalul de Youtube Gândul și pe www.gandul.ro.

Evenimentul este realizat în parteneriat cu GreenPoint și moderat de Emma Zeicescu, host Gândul LIVE.