Restaurant sătesc în bătătură. Mâncare și băutură direct din spatele casei sau mănăstirii. Ce prevede LEGEA Punctelor Gastronomice Locale
Orice proprietar român de la sat, mic sau mare fermier, distilator sau viticultor local, culegător de ciuperci sau afine, vânător sau pescar iscusit, orice sihastru întreprinzător sau asociație monahală, cioban profesionist sau apicultor devotat va avea posibilitatea să deschidă un mic „restaurant” pe proprietatea sa. Senatul a aprobat deja legea pentru înființarea și funcționarea Punctelor Gastronomice Locale. Din păcate, numărul mușteriilor nu poate depăși 15 clienți pe prispă, în poiană, sub boltă sau în parcare, în același moment.
Conform legii pentru înființarea și funcționarea Punctelor Gastronomice Locale, adoptată de Senat acum două săptămâni, toți producătorii locali de legume sau crescătorii de animale înregistrați la sat, piscicultorii/pescarii/vânătorii/culegătorii/apicultorii etc autorizați vor putea să-și vândă preparatele plantate, crescute sau împușcate – și apoi gătite, uscate, afumate etc – într-o zonă amenajată pe perimetrul proprietății.
Singura condiție impusă gospodarului este ca ingredientele din meniu să provină exclusiv din gospodăria personală sau obținute cu ajutorul abilităților personale, iar licorile doar din alambicul sau butoiul din pivnița sa.
De la producător, direct la consumatorul final, în echipă de 15
În opinia legiuitorului, Punctul Gastronomic Local este o cârciumioară ad-hoc, “adică o unitate de valorificare a producției primare, situată într-o localitate rurală, unde se prepară produse culinare preparate din materii prime de bază obținute din exploatația proprie și băuturi după rețetele specifice zonei, direct către consumatorul final, pentru un număr maxim de 15 persoane simultan”. Nimic mai explicit! Din baltă direct pe grătar și din vie în pahar.
De la subzistență la profit
Această abordare poate revigora economia rurală, într-adevăr. Poate transforma activitățile de subzistență – culesul de ciuperci, pescuitul sau creșterea animalelor pentru consum propriu etc – într-o afacere cu beneficiu la nivel comunitar. Reamintim, programul Punctul Gastronomic Local va putea funcționa doar la sat.
Cârciumioarele asociate proiectului Punctului Gastronomic Local pot funcționa în incintele existente în locuințele particulare, ferme agricole, amenajări piscicole, stâne, stupine, crame, adăposturi pescărești, fonduri de vânătoare, crescătorii de vânat – așa-zisele mistrețării, fazanerii, prepelițării etc – centre de colectare a ciupercilor și fructelor de pădure, ocoale silvice, mănăstiri, conform legii adoptate de Senat.
Concurență totală pe plan local
Investitorii pot fi atât simpli proprietari care au afaceri de familie, cât și firme sau cooperative sau așezări monahale care își desfășoară activitatea în respectiva zonă rurală. Una din condiții este înregistrarea sanitar veterinară a Punctului Gastronomic Local.
Relația cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) este obligatorie, dar vă poate aduce mai mulți clienți nepoftiți.
ANSVSA vă va cere:
- atestatul de producător vizat pe anul în curs, însoțit de carnetul de carnetul de comercializare;
- carnetul de membru vânător vizat pentru anul în curs;
- permisul de pescuit comercial vizat pe anul în curs;
- autorizarea de recoltare a produselor forestiere nelemnoase.
Primii doi ani, taxe doar pe venitul declarat
Înregistrarea la ANSVSA se va face în baza înregistrării în Registrul Comerțului, cu codul CAEN respectiv. În ceea ce privește regimul fiscal, acesta va stabilit ulterior promulgării legii, prin norme specifice elaborate de Ministerul Finanțelor.
Foarte important, în primii doi ani de funcționare, micul restaurant sătesc va fi taxat doar pe norma de venit declarat.
De asemenea, Ministerul Agriculturii, prin Agenția Națională a Zonei Montane va organiza cursuri de formare profesională pentru întreprinzătorii care pariază pe această afacere.
Vezi AICI textul integral al legii Punctelor Gastronomice Locale.
CITEȘTE ȘI: