România este țara cu unele din cele mai rezonabile chirii din Europa, conform datelor agregate de Business, cu o medie de aproximativ 270 de euro pentru o locuință normală. Evident, în marile orașe un apartament cu două camere poate sări de 400 de euro. Dar, în cazul celor care sunt plătiți cu salariul minim chiria poate reprezenta 42% din câștig. Ce nu ia în calcul studiul, România este țara cu cei mai mulți proprietari, majoritatea chiriașilor fiind tinerii „corporatiști”, studenții, bugetarii detașați și muncitorii cu înaltă specializare, ceea ce face ca ponderea chiriei în venituri să nu constituie o problemă majoră. În schimb, pentru propietari consturile de întreținere a locuinței – apă, gaz, curent, internet etc – constituie o problemă serioasă.
Ponderea salariului minim cheltuită pe chirie variază în Europa, de la 35 % în Franța la 56 % în Țările de Jos. Business a examinat salariile minime și costurile medii ale chiriei în țările UE. Datele arată că România are printre cele mai mici chirii din Europa, dar poate reprezenta 42% din veniturile celor care câștigă salariul minim se duc pe chirie.
„Locuința, apa, electricitatea și gazul” au constituit cea mai mare parte a cheltuielilor gospodăriilor în UE. În 2022, aproape un sfert din toate cheltuielile gospodăriilor (24,1%) au fost alocate acestor nevoi esențiale, ceea ce arată clar ponderea substanțială pe care o au în bugetele gospodăriilor europene.
Această proporție variază semnificativ între țările europene și, mai important, în funcție de nivelul veniturilor din fiecare țară. Persoanele care câștigă salariul minim, în special, sunt puternic afectate, deoarece alocă o parte mai mare din venitul lor pentru „locuință, apă, electricitate și gaz”.
Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) raportează că, în 14 state membre ale UE, chiria pentru o proprietate cu cel mult două camere ocupă cel puțin 35% din venitul lucrătorilor cu salariul minim legal. În 2024, în medie, acești lucrători cheltuiesc 45 % din veniturile lor doar pentru locuință, ilustrând povara financiară grea pe care costurile locuințelor o reprezintă pentru persoanele cu salarii mici din aceste țări.
„Milioane de lucrători din majoritatea statelor membre văd cum o parte uriașă din salariul lor le părăsește conturile bancare imediat ce îl primesc, doar pentru a avea un acoperiș deasupra capului”, a declarat secretarul general al CES, Esther Lynch.
Dintre cele 14 țări incluse în studiu, salariul minim legal variază de la 477 euro în Bulgaria la 2 571 în Luxemburg. Doar șase dintre aceste țări au un salariu minim mai mare de 1.000 euro, iar trei depășesc 2.000 euro: Luxemburg, Irlanda și Țările de Jos.
Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia nu au un salariu minim legal la nivel național.
Chiria pentru o proprietate cu maximum două dormitoare a variat de la 215 euro în Bulgaria la 1 340 euro în Luxemburg, în timp ce media celor 14 țări este de 599 euro.
În șapte țări, chiria medie a fost sub 400 EUR, inclusiv Bulgaria (215 EUR), România (277 euro), Croația (311), Grecia (344), Slovacia (371), Estonia (387) și Portugalia (391). La limita superioară, chiria medie a depășit 1 000 euro în Luxemburg, Irlanda și Țările de Jos, în timp ce a fost de 618 euro în Franța și de 578 euro în Spania.
Calculul chiriilor se bazează pe datele Eurostat din 2022, ajustate în funcție de inflație.
Partea din venitul din salariul minim cheltuită pe chirie oferă informații valoroase cu privire la povara financiară pe care o reprezintă chiria pentru persoanele cu salarii mici. Printre cele 14 țări, această proporție a variat de la 35% în Franța la 56% în Țările de Jos. În medie, persoanele cu salariul minim din aceste țări cheltuiesc 45% sau 46% din venitul lor pe chirie, în funcție de metoda de calcul utilizată.
Costul chiriei se bazează pe medii naționale; cu toate acestea, situația poate fi și mai dificilă în orașe și în zonele capitalei, unde sunt concentrate majoritatea locurilor de muncă.
Putem examina, de asemenea, date suplimentare de la Eurostat care merg dincolo de salariul minim și de chirie. Acest set de date reflectă procentul din cheltuielile totale ale gospodăriilor alocat pentru locuință, apă, electricitate, gaz și alți combustibili, care variază semnificativ în Europa.