Soluția propusă de Sadhguru și de mișcarea Salvează Solul la problema degradării globale a terenurilor agricole – prezentată la COP15

Sadhguru îndeamnă 195 de națiuni să vină cu „acțiuni țintite” pentru a salva solul.

Sadhguru se află în prezent într-o #CălătoriePentruSol, singur pe motocicletă timp de 100 de zile, pe o distanță de 30.000 km. Acesta a zburat la Abidjan, în Coasta de Fildeș, pentru a se adresa reprezentanților din 197 de națiuni la cea de-a 15-a sesiune a Conferinței Părților (COP15) a Convenției Națiunile Unite pentru combaterea deșertificării (UNCCD).

În discursul său, Sadhguru a rezumat un obiectiv general și anume asigurarea unui conținut organic de minim 3-6% în solul agricol și a oferit o strategie pe trei axe pentru a realiza acest lucru.

O strategie pragmatică pe trei axe

Sadhguru a prezentat, într-o declarație detaliată, soluția pe care o vede la actale probleme.

„Adunarea tuturor țărilor lumii la summitul COP15 din Coasta de Fildeș este o oportunitate cheie pentru a dubla eforturile de politică guvernamentală menite să inverseze degradarea terenurilor agricole din întreaga lume și, astfel, să îndepărteze umanitatea de pe calea către dispariția solului.

Pentru a salva solul la scară largă trebuie să determinăm o mișcare populară adânc înrădăcinată. În ciuda naturii complexe a problemei ecologice cu care ne confruntăm, o mișcare populară de succes poate fi creată numai dacă putem concentra acțiunea de remediere într-o direcție unică, articulată într-un mod succint și simplu. Istoria noastră de acțiuni ecologice dezvăluie foarte puține succese fără echivoc – în mare parte pentru că nu am reușit să transformăm explicațiile științifice complexe în acțiuni simple, ușor de înțeles.

Protocolul de la Montreal din 1987 este adesea apreciat ca fiind cel mai de succes acord internațional de până acum, iar asta s-a întâmplat pentru că s-a concentrat asupra unui singur lucru: să oprească epuizarea stratului de ozon.

În același mod, există multe nuanțe științifice cu privire la modul de abordare a problemei degradării terenurilor în diferite tipuri de condiții de sol, în diferite zone agro-climatice și în diferite contexte ale tradițiilor culturale și economice. Cu toate acestea, se poate condensa un obiectiv general și anume să se asigure un conținut organic de minim 3-6% în solul agricol. Acest lucru ar face ca solul nostru să fie viu și să prospere în mod durabil pe toate terenurile agricole.

Acest obiectiv general de asigurare a unui conținut organic de minim 3-6% pentru solul agricol poate fi atins, la rândul său, printr-o strategie pragmatică pe trei axe:

1.Trebuie să devină motivant pentru agricultori să atingă pragul minim de 3-6% conținut organic, oferind stimulente atractive pentru a ajunge la acest prag. Astfel de stimulente ar crea o cursă motivantă în rândul agricultorilor. Trebuie remarcat faptul că ar trebui să existe un program etapizat de implementare pe un număr de ani – prima fază fiind aceea de a oferi motivație, urmată de o a doua fază de furnizare de stimulente și, eventual, de o a treia fază cu unele metode adecvate de descurajare.

2.Trebuie să facilităm stimulentele sub formă de credite de carbon pentru agricultori. Procesele actuale prin care agricultorii se pot folosi de beneficiile creditului de carbon sunt mult prea complexe și, prin urmare, necesită o simplificare semnificativă.

3.Trebuie să dezvoltăm un însemn al calității superioare pentru alimentele cultivate în soluri care au nivelul țintă de conținut organic de 3-6%. Adițional, ar trebui să comunicăm în mod clar și diferitele beneficii pentru sănătate, nutriționale și preventive ale consumului de astfel de alimente. Ca rezultat al acestei inițiative, oamenii ar fi mai sănătoși, mai productivi și mai rezistenți, ceea ce duce la câștiguri în zile-om și la un stres mai mic asupra sistemelor noastre de sănătate. Prin urmare, este evident că un astfel de însemn pentru hrana de calitate superioară ar avea mult mai mult înțeles decât sistemul actual care încearcă doar să facă distincția între așa-numitele produse „ecologice” și cele „non-ecologice”.

Nu mai avem mult timp. Dar, din fericire, știm ce să facem. Odată cu dezvoltarea politicilor guvernamentale adecvate, putem da ceasul înapoi de la dispariția iminentă a solului. Pentru a facilita această sarcină de evoluție rapidă a politicii guvernamentale în întreaga lume, mișcarea Salvează Solul creează un manual de recomandări pentru fiecare dintre cele 193 de țări. Mai multe detalii pot fi obținute de pe site-ul mișcării savesoil.org/ro”.

Schimbările climatice. Ce face UE

În februarie 2022, miniștrii afacerilor externe din UE au aprobat concluzii privind rezultatele Conferinței privind schimbările climatice COP26 și au convenit asupra priorităților pentru activitatea UE privind diplomația în domeniul climei, conform Consiliului European.

Concluziile au stabilit că UE și statele sale membre, în cadrul unei abordări comune a Echipei Europa, vor colabora cu parteneri din întreaga lume pentru a accelera punerea în aplicare a acțiunilor și inițiativelor convenite în cadrul COP26.

Miniștrii au reiterat necesitatea integrării sistematice a drepturilor omului în diplomațiile în domeniul climei și energiei.

De asemenea, ei au făcut apel la alte țări dezvoltate să își îndeplinească angajamentul colectiv de a mobiliza 100 de miliarde USD (aproximativ 84 miliarde EUR) pe an în 2022 și la băncile multilaterale de dezvoltare și la instituțiile financiare internaționale să joace un rol de catalizator pentru mobilizarea sectorului privat și pentru redirecționarea fluxurilor financiare globale către investiții durabile și verzi.

Acordul de la Paris privind schimbările climatice

În 2019, UE și toate statele sale membre au semnat și ratificat Acordul de la Paris și sunt ferm angajate în punerea în aplicare a acestuia. În conformitate cu acest angajament, statele membre au convenit ca UE să urmeze calea către a deveni prima economie și societate neutră din punct de vedere climatic până în 2050, potrivit Consiliului European.

Respectând cerințele acordului, UE și-a prezentat strategia pe termen lung de reducere a emisiilor și planurile sale actualizate privind clima înainte de sfârșitul anului 2020, angajându-se să reducă, până în 2030, emisiile UE cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990.