STUDIU. „Aplatizarea curbei” coronavirusului . Cum poate COVID-19 să fie ținut sub control

Analiștii de la London School of Economics au realizat un studiu numit ”The economics of a pandemic: the case of Covid-19”, în care analizează pandemia de coornavirirus în patru părți: Știință,  politici de sănătate , economie și politici macroeconomice.

Gândul.ro a prezentat la început săptămânii capitolul Economie, în care analiștii prevăd că pandemia creată de virusul Covid-19 va avea ca efect o recesiune economică majoră, chiar dacă rată de mortalitate a acestui nou tip de virus se va dovedi a fi limitată (la numărul de decese cauzate de o gripă obișnuită într-un sezon).

Un alt capitol important este cel al politicilor macroeconomice care au la bază fenomenul de „aplatizare a curbei”, un fenomen important în combaterea oricărei epidemii

EXTERNE Presă: Soția lui Bashar al-Assad ar fi cerut DIVORȚUL. Moscova neagă acest lucru

17:37

ACTUALITATE Anunțul CNAIR: „Se circulă de astăzi pe încă 21 de km ai A7.”

17:36

Consensul: aplatizarea curbei epidemiei

Modalități de aplatizare a curbei

1. Extinderea capacității de terapie intensivă (extinderea ofertei de servicii medicale)
2. Încetinirea vitezei de contagiune (contracția cererii pentru asistență medicală)

Obiectiv: evitarea excesului de cerere

Limitările de capacitate ale sistemului de sănătate        

• Pericolul lipsei de capacitate a sistemelor de sănătate
• Numărul de paturi de la terapie intensivă din majoritatea țărilor nu face față răspândirii virusului dacă vârful epidemiei atinge un număr mare de cazuri
• Lipsa ventilatoarelor:
  • Italia a solicitat singurului său producător să mărească capacitatea de producție de la 124 de bucăți pe lună la 500 (costul unitar este de 17.000 euro)
  • Germania a comandat 10.000 de ventilatoare
  • Matt Hancock, secretarul pe sănătate din Marea Britanie: „Părerea noastră e că dacă veți produce un ventilator, noi îl vom cumpăra. Niciun număr de ventilatoare nu este prea mare”.

Elasticitatea pe termen scurt a ofertei de asistență medicală

Se recomandă:

• utilizarea hotelurilor, a sălilor de clasă și a cazărmilor ca unități de terapie intensivă;
• apelarea la industria prelucrătoare pentru a produce sau transforma diverse echipamente necesare în terapie intensivă (de exemplu, ventilatoare);
• plata unor facilități din sectorul privat: Marea Britanie a contractat un număr suplimentar de 8000 de paturi, 1.200 de ventilatoare și 20.000 de personal medical;
• rechemarea în activitate a pensionarilor din sistemul medical;
• în cazul unei concentrări masive a cazurilor într-o regiune, transferul către alte regiuni ale pacienților care necesită îngrijiri la terapie intensivă și nu sunt contaminați.

Politicile de ținere sub control a virusului sunt mult mai puțin eficiente pentru aplatizarea curbei de infecție și prezintă posibile repercusiuni puternice pe termen scurt din cauza capacității limitate a sistemului medical, însă ajută la imunizarea mai rapidă a populației și astfel aceasta devine  mai puțin vulnerabilă pe termen mediu.

Politicile de suprimare a virusului sunt eficiente în întârzierea răspândirii virusului pe termen scurt, dar încetinesc instalarea imunității colective, astfel că populația este vulnerabilă la reveniri ale epidemiei pe termen mediu, ceea ce nu ar reprezenta o problemă dacă un vaccin ar fi disponibil în curând; în caz contrar, adoptarea acestor politici oferă mai mult timp pentru extinderea capacității sistemului medical.

Intervenții non-farmaceutice de luat în considerare:

• izolarea cazurilor la domiciliu: cazurile simptomatice rămân acasă pentru o perioadă de 7 zile și reduc contactele cu alte persoane din afara gospodăriei cu 75% în această perioadă. Contactele în interiorul gospodăriei rămân neschimbate. Presupunem că 70% din persoanele din cadrul gospodăriei respectă această politică.
• carantină voluntară la domiciliu: după identificarea unui caz simptomatic în cadrul gospodăriei, toți membrii acesteia rămân la domiciliu pentru 14 zile. Rata contactelor în cadrul gospodăriei se dublează în această perioadă de carantină, iar contactele în comunitate se reduc cu 75%. Presupunem că 50% din persoanele din cadrul gospodăriei respectă această politică.
• distanțarea socială a persoanelor de peste 70 de ani: reducerea cu 50% a contactelor la locul de muncă, creșterea cu 25% a contactelor în cadrul gospodăriei și reducerea altor contacte cu 75%. Presupunem o rată de 75% de respectare a acestei politici.
• distanțarea socială valabilă pentru întreaga populație: toate gospodăriile reduc cu 75% contactele în afara acestora, școlii sau a locului de muncă. Rate de contact în cadrul școlii neschimbate, contacte la locul de muncă reduse cu 25%. Se presupune că ratele de contact în gospodării vor crește cu 25%.
• închiderea școlilor și a universităților: închiderea tuturor școlilor, 25% din universități rămân deschise. Ratele de contact pentru gospodăriile cu studenți cresc cu 50% pe perioada închiderii universităților. Contactele în comunitate cresc cu 25% pe perioada închiderii.

Rolul cheie al cazurilor asiptomatice

Câteva consecințe:

1. Vești bune: estimările curente ale ratelor de decese ar putea fi supraevaluate
2. Vești bune: existența unui grad de imunitate a populației (având în vedere situația din China unde virusul nu a mai fost transmis după relaxarea restricțiilor)
3. Vești proaste: este posibil ca în momentul în care Europa și SUA au luat măsuri, virusul să fi fost deja răspândit la scară largă. Este posbil ca estimările făcute pe baza simulărilor privind modalitatea prin care măsurile de suprimare vor aplatiza curba de infecție pe termen scurt să fie prea optimiste.

Propunerea unei politici simple: testarea aleatorie, analiza statistică și supravegherea

1. Testarea unui eșantion reprezentativ al populației (indiferent de simptome), înregistrarea caracteristicilor sociale, economice, demografice și de locație la nivel de gospodărie
2. Utilizarea de metode statistice standard pentru a deduce caracteristicile cele mai probabile ale gospodăriei în previzionarea existenței sau nu a cazurilor de infectare la nivelul întregii populații
3. Dezvoltarea de strategii de supraveghere pe baza informațiilor obținute la punctul 2: urmărirea contactelor la nivel național, distanțare socială targetată.

Colectarea datelor corecte și efectuarea unei analize statistice ample poate salva MULTE vieți !!!

Obiectiv: prevenirea celui de-al 2-lea vârf și aplatizarea curbei de contagiune care poate crește din nou în toamna anului 2020.

Un succes timpuriu: cazul Coreei de Sud

Coreea de Sud a înregistrat o creștere accentuată a cazurilor în cursul lunii februarie, dar a reușit să încetinească răspândirea virusului în martie.

În plus, rata de deces la 15 martie a fost deosebit de scăzută: 0,9% (față de 7,2% în Italia)

Măsuri suplimentare în Coreea de Sud:

• Scalarea rapidă a testării (de exemplu, 5.500 de teste la fiecare milion de oameni; UK: 750 pentru fiecare milion de oameni)
• Teste disponibile rapid (de exemplu: fără prescripție medicală, disponibile în privat, dar rambursate de guvern în cazul celor pozitive)
• Urmărirea contactelor, testarea țintită și monitorizarea celor infectați (de exemplu, aplicația guvernamentală de localizare a persoanelor)

Gestionarea unei populații eterogene

Obiectiv: evitarea gripării capacității sistemului medical și, prin urmare, aplatizarea curbei pentru persoanele cu risc ridicat

Intervențiile omogene pot fi ineficiente. Dacă furnizarea de teste este limitată: către cine ar trebui direcționate aceste teste pentru a implementa cel mai eficient politica de suprimare / ținere sub control?

În acest moment, se testează cu prioritate:

• toți pacienții aflați în stare gravă cu pneumonie, sindrom respirator acut sever sau boli similare gripei
• toți ceilalți pacienți care solicită internare pentru pneumonie, sindrom respirator acut sever sau boli similare gripei
• focarele dintr-un cadru rezidențial sau de îngrijire, de exemplu centrele de îngrijire și tratament sau închisori.

Importanța distribuirii de teste populației asimptomatice este foarte mare. În Coreea, testarea asimptomatică s-a dovedit a fi soluția cheie pentru limitarea semnificativă a deceselor.

AVERTIZARE PRIVIND INTERPRETĂRILE

Dacă se poate găsi un vaccin în următoarele șase luni (și comunitatea științifică este de acord că acest lucru pare foarte puțin probabil), atunci suprimarea (adică blocarea statelor) este o strategie dominantă.

Dacă șase luni NU sunt suficiente, va exista un număr foarte mare de decese, indiferent de politica aplicată:

• Ținere sub control: curba nu se aplatizează, dar oamenii dezvoltă imunitate (marea necunoscută: cazurile recuperate vor fi de fapt imune la o nouă infectare?)
• Suprimare: curba se aplatizează, dar persoanele sunt expuse la încheierea politicii (marea necunoscută: va fi dezvoltat suficient de rapid un vaccin? Prin această strategie se câștigă timp pentru a extinde capacitatea sistemului de sănătate).

Alternativa constă într-o politică de suprimare condiționată până la producția de masă a unui vaccin, însă aceasta poate genera tulburări sociale în cazul în care se întinde pe o perioadă lungă de timp.

Sumar:

Toate politicile de sănătate Covid-19 au un singur obiectiv: scăderea replicării numărului de îmbolnăviri.

Având în vedere capacitatea existentă a sistemelor de asistență medicală, politicile de suprimare sunt singurele care ne pot ajuta pe termen scurt.

Utilizarea eficientă a timpului câștigat prin politicile de suprimare prin:

• testarea unui eșantion reprezentativ al populației pentru a aduna informații sigure și corecte despre prevalența Covid-19
• analiza statistică extinsă în interiorul țării și între țări (care se află în diferite faze)
• dezvoltarea de strategii de supraveghere bazate pe aceste informații solide.