STUDIU. Cum şi de ce a scăzut coeficientul de inteligenţă al românilor
Un studiu cu privire la evoluţia scorurilor de inteligenţă, realizat pe 12.000 de români, și citat de Adevărul.ro, arată că după anii 89-90, atunci când nivelul înregistrat de ţara noastră a fost cel mai mare, a urmat o perioadă de scădere accentuată ce ne-a dus la nivelul pe care-l aveam după Al Doilea Război Mondial.
Bazat pe analiza Efectului Flynn, ce presupune o creştere constantă de la o generaţie la alta a scorurilor înregistrate la testele de inteligenţă, autorii studiului, profesorii Dragoş Iliescu şi George Gunnesch-Luca, susţin că declinul accentuat înregistrat la începutul anilor 90 coincide cu subfinanţarea sistematică a sistemului de Educaţie din România la care se adaugă migraţia creierelor din societatea noastră.
Cea mai mare creştere, între anii 1967-1977
Studiul a plecat de la datele culese timp de 16 ani din testele aplicate pe 12.000 de români, născuţi pe parcursul a 80 de ani. Prcatic, oamenii testaţi au fost născuţi de-a lungul a 80 de ani. Astfel, media creşterii nivelului de IQ în România este de 3,4 puncte pe deceniu, peste media internaţională care e de 3 puncte la fiecare deceniu. Perioada de 80 de ani este împărţită în şapte generaţii, începând cu anii 1928 – 1945, prima generaţie post-război, apoi generaţiile Boomer-ilor, care cuprind românii născuţi între anii 1946 şi 1954 şi generaţia „late boomers”, a celor născuţi între ’55-’67, apoi generaţia decreţeilor, între ’67-’77, urmată de perioada târziu comunistă între ’78-’89, generaţia revoluţiei 1990-1995 şi în final generaţia democrată, 1995-contemporaneitate.
Scădere accentuată după anii 90
Lucrurile se schimbă însă radical după anii 90, atunci când se observă o scădere accentuată ce ne duce la un nivel similar cu cel avut la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. „Aceste rezultate susţin ipoteza că educaţia joacă un rol în înregistrarea unor creşteri în Efectul Flynn. Dacă ipoteza se susţine, atunci există aşteptarea unui efect Flynn negativ în România în perioada următoare, în contextul în care sistemul educaţional s-a chinuit cu reforme prost concepute şi rezultate slabe în ultimii 20 de ani. Spre exemplu, rezultatele ediţiei din 2015 ale Programului PISA a Organizaţiei pentru Dezvoltare Economică şi Cooperare (OECD) au plasat România pe locul 48 din 70 de state participante, cu un scor mult sub media statelor OECD. Poziţia României în ceea ce priveşte Matematica şi abilităţile de citire şi înţelegere plasează România pe ultimul loc în Europa. O altă variabilă ce ar putea juca un rol important în explicarea acestor diferenţe negative între generaţii este migraţia masivă resimţită de România în ultimele decenii. Populaţia ţării a scăzut de la 23,2 milioane în 1989 la 19,8 în anul 2015, cu o rată de 7,3% pe an, una dintre cele mai mari din lume. Iar acest fenomen a fost condus de persoanele cu o înaltă specializare; aşa cum arată cifrele din 2015, aproximativ 480.000 de astfel de muncitori au părăsit România între anii 1997 şi 2013. Prin urmare, susţinem că ieşirea constantă a acestor persoane din rândul populaţiei analizate poate explica rezultatele noastre. O asemenea interpretare este consistentă cu datele recente ce arată o legătură cauzală între exodul creierelor cauzat de războiul civil din Siria şi o stopare a Efectului Flynn în această ţară”, se arată în studiul citat.