Studiu: Peste jumătate dintre pensionarii din România se simt excluși din punct de vedere financiar și social. Care e starea lor de sănătate

Peste cinci din 10 pensionari din România se simt excluși din punct de vedere financiar și social, arată un studiu recent privind situația economică a românilor. Persoanele vârstnice susțin că se simt marginalizați din cauza lipsei banilor, prietenilor sau din cauza problemelor de sănătate.

Mai mult de 5 din 10 (54%) seniori se simt excluși din punct de vedere financiar și social, iar, în general, persoanele care resimt o formă de excluziune financiară sunt mai nemulțumiți de viața lor, arată un studiu realizat, în iunie, de compania de cercetare Novel, la inițiativa Provident Financial România

Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.204 persoane, cu vârsta de peste 25 de ani, dintre care 426 respondenți au peste 65 de ani.

Câți români sunt în risc de sărăcie

Potrivit ultimelor date centralizate ale Institutului Național de Statistică (INS), rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 31,2%, în anul 2019, corespunzătoare unui număr de aproape 6,1 milioane persoane.

Indicatorul AROPE este cel mai ridicat la tinerii din grupa de vârstă 18-24 ani (38,5%) și la copii, de 0 – 17 ani (35,8%) și la persoanele de 65 de ani și peste (33,9%), conform Raportului INS „Dimensiuni ale incluziunii sociale în românia, în anul 2019”.

Rata sărăciei, în 2019, era de 21,5% în rândul pensionarilor și de 48,9% în rândul șomerilor. Pentru persoanele ocupate, indicatorul era de 15,7%, potrivit datelor INS. Media pentru persoanele inactive era de 29,3%.

„Dacă în anul 2019 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populaţie (45,2%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 83,9%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeaşi situaţie s-ar fi înregistrat şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporţie mai redusă, de 53,4%”, arată ultimul raport pe temă publicat de INS.

Cauzele sentimentului de excluziune

Persoanele fără un loc de muncă, indiferent de vârstă, trăiesc un sentiment de excluziune este mai acut. Oamenii simt că nu au la cine să apeleze pentru sprijin emoțional, dar nici nu au o persoană care să îi îngrijească temporar în caz de nevoie, arată studiul citat.

Astfel, 6 din 10 români care nu desfășoară o activitate profesională au declarat că se simt excluși social. În cazul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani, dar și al celor din mediul rural, sentimentul de excluziune apare, în principal, din cauza lipsei sprijinului financiar.

De altfel, potrivit studiului, 32% dintre pensionari, dublu față de persoanele cu loc de muncă, nu utilizează niciun fel de produs financiar, precum card și cont bancar, credite, asigurări sau produse de economisire.

„Anul trecut ne-a forțat să ne testăm limitele și capacitatea de adaptare, iar schimbările din societate s-au petrecut într-un ritm alert. După aproape un an și jumătate de pandemie, am vrut să vedem care sunt efectele percepute de cei mai vulnerabili membri ai societății, dar și să înțelegem cum am putea să îi ajutăm. Datele din studiu reconfirmă nevoia de a dezvolta inițiative prin care să susținem incluziunea financiară și socială, mai ales în rândul celor cu acces redus la infrastructură financiară, digitală sau de transport”, declară Florin Bâlcan, director general Provident Financial România.

Anul trecut, raportul de dependenţă economică a fost în anul 2020 de 1.267‰, înregistrând o creştere faţă de anul precedent (1.236‰) , arată datele INS pentru 2020. Acest indicator reprezintă numărul persoanelor neocupate, respectiv persoanele inactive sau în şomaj, ce revin la 1.000 persoane ocupate, conform metodologiei aplicate, respectiv criteriilor Biroului Internaţional al Muncii.

Aproximativ 20% dintre pensionari beneficiază de indemnizația socială, ceea ce înseamnă că nivelul pensiei, conform deciziei, era sub 800 de lei arată cifrele date publicate de Casa Națională de Pensii Publice aferente lunii iunie 2020.

Bani de la familie pentru probleme medicale

Aproape jumătate dintre persoanele cu vârsta de peste 65 de ani au declarat că se confruntă cu probleme de sănătate, comparativ cu doar 22% dintre cei care au între 25-64 de ani, iar efortul financiar pentru rezolvarea lor a șinut de categoria de vârstă.

Studiul arată că 22% dintre persoanele de 65+ ani, comparativ cu 17% din rândul celor de 25-64 ani, au avut o problemă de sănătate în ultimii 2 ani care a necesitat un efort financiar neprevăzut, iar cei mai mulți au apelat la economii sau au împrumutat bani de la familie pentru a rezolva problema.

Astfel, 37% dintre vârstnici au declarat că, în caz de nevoie, nu ar avea de unde să împrumute bani, situație valabilă și pentru 30% dintre tineri și cei de vârstă medie.

Respondenții studiului, mai ales cei de peste 65 de ani, au declarat că sunt sceptici în legătură cu faptul că o asigurare de viață sau de sănătate i-ar ajuta să economisească, în vreme ce aproape jumătate (grupa de vârstă 25-64) și peste 35% (peste 65 de ani) sunt de părere că o asigurare de viață sau de sănătate le-ar proteja familia în caz de deces/ invaliditate.

Ce ar face cu cu o sumă de bani „căzută din cer”

Dacă ar avea la dispoziție 15.000 de lei, 32% dintre tineri ar alege să-i cheltuiască pentru educația copiilor/nepoților, un procent egal cu cel al vârstnicilor peste 65 de ani care s-ar orienta către această opțiune.

În același timp, 35% dintre persoanele cu vârste mai mari de 65 de ani ar alege să investească în renovarea locuinței, comparativ cu 27% dintre tineri.

Printre principalele lucrări de renovare pe care și le doresc românii, pe primul loc se situează achiziționarea de noi piese de mobilier (27%), zugrăvitul (19%) sau schimbarea instalațiilor sanitare (13%).

Studiul Novel a fost realizat pe un eșantion de 1.204 persoane cu vârsta de peste 25 de ani, dintre care 426 respondenți au peste 65 de ani.