Dacă în primii ani ai pandemiei, pentru angajați era mai importantă siguranța dată de stabilitatea locului de muncă, în prezent, conform celui mai recent sondaj global realizat de una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale din lume, aceștia încep să aprecieze mai mult un salariu mai mare și condițiile mai flexibile, fiind dispuși să își schimbe jobul pentru a le obține.
Studiul „Reîntoarcerea la muncă. Noile condiții”, realizat de specialiștii EY, indică o schimbare majoră în echilibrul de putere de pe piața muncii: balanța începe să se încline, din nou, către angajat – două cincimi (43%) dintre respondenți declară că sunt dispuși să renunțe în următoarele 12 luni la locul de muncă actual, pe fondul unei inflații în creștere, o piață a forței de muncă în scădere și o creștere a locurilor de muncă ce oferă flexibilitate.
Principala concluzie a sondajului global EY –„Reîntoarcerea la muncă. Noile condiții de anul acesta” arată că topul priorităților se schimbă și angajații sunt hotărâți să facă o mutare în principal din dorința de a obține un salariu mai mare, dar și oportunități de carieră mai bune sau munca flexibilă. Astfel, se remarcă o creștere semnificativă a acestei tendințe, având în vedere că, în 2021, doar 7% dintre angajați au declarat că sunt dispuși să plece.
Sondajul s-a desfășurat din ianuarie până în martie 2022 și a primit răspunsuri de la 17.498 de angajați și 1.575 de angajatori din 22 de țări din 26 de industrii. Cercetarea a fost realizată cu ajutorul unui panel terț și a vizat angajatori cu un interval cuprins între 500 și 15.000 de angajați. Datele sondajului sunt segmentate în funcție de 88 de date demografice și preferințe diferite, personale și legate de locul de muncă. Răspunsurile participanților au variat de la 21 de ani la peste 65 de ani, cu răspunsuri de la lideri seniori și persoane cu funcții diferite.
Sondajul EY vorbește despre un procent important dintre angajați (42%) care spun că sunt necesare creșteri salariale pentru a aborda fluctuația personalului, opinie cu care doar 18% dintre angajatori sunt de acord. Potrivit sursei citate, în ceea ce privește revenirea la birou, studiul arată o opoziție clară între ceea ce își doresc angajatorii și ceea ce sunt dispuși să facă angajații. Astfel, 22% dintre angajatori anunță că își doresc ca angajații să revină la birou cinci zile pe săptămână. De partea cealaltă, angajații, într-o proporție covârșitoare, de 80%, declară că își doresc să lucreze de la distanță cel puțin două zile pe săptămână.
„Pe parcursul pandemiei, interesul prioritar al candidaţilor atunci când îşi căutau o slujbă nouă sau al angajaţilor în păstrarea locului de muncă existent a migrat de la stabilitatea angajatorului, la actualizarea/ transformarea pachetului de beneficii şi, ulterior, la flexibilitatea muncii. Acest ultim sondaj arată că, pe măsură ce angajatorii au oferit în ultimii doi ani din ce în ce mai multe modalităţi flexibile de lucru, salariile mai mari reprezintă acum cea mai mare motivație pentru schimbarea locului de muncă, în special având în vedere inflația în creștere și rolurile neocupate disponibile”, a declarat Claudia Sofianu, partener, liderul departamentului Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România.
În prezent, principala motivație pentru angajații în căutarea unor noi locuri de muncă, potrivit sondajului, este dorința de a obține un salariu mai mare. Astfel, cu o inflație record în multe țări din lume, mai mult de o treime dintre cei care prospectează piața (35%) spun că au ca obiectiv principal o creștere a salariului, în vreme ce 25% dintre ei spun că își doresc o creștere profesională.
Flexibilitatea modului de lucru – care anul trecut a fost de departe unul dintre cei mai importanți factori în mobilitatea angajaților – și-au pierdut „tracțiunea”, atractivitatea. Astfel, doar 19% dintre angajați caută flexibilitate la un nou loc de muncă, în timp ce 17% spun că ceea ce i-ar determina să se mute ar fi beneficiile care promovează sănătatea și starea de bine la birou.
„Dacă privim răspunsurile primite și din unghiul vârstei respondenților, am vedea că angajații generației Z și milenialii din SUA sunt cei cu cea mai mare probabilitate de a renunța la locul de muncă în acest an (53%), în vreme ce, o analiză prin prisma sectoarelor în care activează respondenții ne arată că cei mai dornici de plecare sunt angajații din tehnologie și hardware – 60%”, scriu autorii studiului.
În plus, arată datele culese, se schimbă percepția asupra culturii companiei, dar și asupra productivității. Astfel, autorii consideră interesant că dorința angajaților de a căuta noi roluri persistă, în ciuda faptului că aceștia au opinii relativ optimiste privind cultura companiei.
Numărul angajaților care văd îmbunătățiri în cultura organizației lor a crescut de la începutul pandemiei COVID-19 de la 48%, la 61%. Pe de altă parte, însă, a scăzut încrederea angajatorilor în cultura companiei – de la 77%, la 57%. În plus, în timp ce angajații cred că noile moduri de lucru au crescut productivitatea, încrederea companiilor în propria productivitate este erodată de creșterea cifrei de afaceri. Conform datelor agregate la nivel global, doar 32% dintre angajatori spun că au reușit să sporească productivitatea și cultura, prin muncă hibridă și investiții în facilități și tehnologie la locul de muncă.
Conform studiului EY, 58% dintre respondenții angajatori sunt de acord că este important să existe o strategie pentru a armoniza resursa umană și abilitățile cu nevoile viitoare ale afacerii, iar 74% spun că sunt pregătiți să angajeze angajați din alte țări și să le permită să lucreze de oriunde, dacă abilitățile lor sunt critice sau limitate. Puțin mai mult de o cincime dintre respondenții din partea angajatorilor (21%) consideră că îmbunătățirea oportunităților de a dezvolta competențe le va ajuta și la realizarea cifrei de afaceri.
Concluzia autorilor este că flexibilitatea și munca hibridă sunt noua normalitate, așa cum anticipau încă de anul trecut. În prezent angajaților nu le mai este frică să-și părăsească locurile de muncă pentru a profita de oportunitățile extinse de carieră și au rupt ecuația dintre salariu și rol, punând presiune pe piața muncii.
Totuși, angajatorii sunt reticenți în a reseta salariile și oportunitățile de carieră pentru a reține angajaţii, fiind îngrijorați, la rândul lor, de creșterea inflației/ a costului forței de muncă și a complexității structurilor organizaționale vechi.