Un număr în creștere de europeni își permit o masă normală. Pe ce loc se află românii în clasament

Aproximativ 8,3% din populaţia Uniunii Europene nu și-a permis, în anul 2022, o masă care să conţină carne, peşte sau echivalentul vegetal odată la două zile, cu un procent mai mult faţă de datele din anul anterior, după cum reiese din datele publicate luni de Oficiul European de Statistică. În plus, este în creștere și ponderea la nivelul Uniunii Europene a persoanelor aflate în risc de sărăcie, de la 17,5% în 2021, la 19,7 în 2022.

Diferenţa între populaţia totală şi cea expusă riscului de sărăcie, în ceea ce privește capacitatea de a-şi permite o masă adecvată, era vizibilă în 2022 şi în rândul statelor membre UE, iar România de află la coada clasamentului.

Astfel, cea mai mare pondere a persoanelor în risc de sărăcie care nu îşi permiteau o masă adecvată se înregistra în Bulgaria (44,6%), urmată de România (43%) şi Slovacia (40,5%). De partea cealaltă, cel mai mic procent se înregistra în Irlanda (5%), Luxemburg (5,1%) şi Cipru (5,6%), potrivit Eurostat https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20230710-1

EXTERNE Ministrul german al Apărării, despre AMENINȚĂRILE hibride ale Rusiei: „Putin știe cum să ne deranjeze”

12:40

SURSE Rectorul Daniel David, propus ca ministru al Educației din partea PNL de către Ilie Blojan

12:38

Cifrele Eurostat arată că, raportat la populația totală, 22,1% dintre români nu îşi permiteau în 2022 o masă adecvată, acesta fiind cel mai mare procent din UE, faţă de doar 1,4% dintre irlandezi.

Capacitatea de a-ţi permite o masă adecvată face parte din Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă (SDG). Obiectivul de Dezvoltare Durabilă numărul 2 vizează Eradicarea foametei şi a tuturor formelor de malnutriţie până în 2030.

Ce mănâncă românii

Cea mai recentă publicație statistică privind disponibilitățile de consum din România, încadrată în obiectivele de dezvolatre durabilă – publicată în ianuarie, cu date valabile pentru 2021 – arăta tendințele modelului de consum al populaţiei.

Astfel, în 2021, faţă de anul precedent, consumul mediu anual de produse vegetale continuă să reprezinte componenta de bază a consumului alimentar mediu anual.

Se remarcă o creştere a consumului mediu anual la unele produse de origine vegetală cu pondere mare în alimentaţia populaţiei din România la:

• cereale şi produse din cereale (în echivalent cereale boabe);
• cartofi;
• legume şi produse din legume (în echivalent legume proaspete);
• pepeni;
• leguminoase boabe;
• fructe şi produse din fructe (în echivalent fructe proaspete).

S-a înregistrat scădere la:

• zahăr și produse din zahar (în echivalent  zahăr rafinat);
• grasimi vegetale (greutate brută).

În ceea ce priveşte consumul de produse de origine animală, se remarcă atât creşteri cât și

scăderi la componentele de bază:

• creșterea consumului mediu anual de carne, produse din carne şi organe comestibile, datorat creșterii consumului mediu anual de carne şi produse din carne de porcine;
• creșterea consumului mediu anual de lapte şi produse din lapte;
• o creștere a consumului mediu anual de ouă;
• o tendinţă de creștere a consumului mediu anual de peşte şi produse din peşte;
• o scădere ușoară a consumului mediu anual de grăsimi animale (greutate brută).

Modificările structurale, faţă de anul precedent, se caracterizează printr-o creştere a ponderii consumului mediu net zilnic de produse de origine vegetală în defavoarea consumului mediu net zilnic de produse de origine animală.

În anul 2021 consumul mediu net zilnic, pe locuitor, a fost constituit în proporţie de 59,8% din produse de origine vegetală şi de 40,2% din produse de origine animală.

Cele mai mari ponderi în consumul mediu net zilnic pe locuitor le-au avut: laptele şi produsele din lapte (30,8%), legumele şi produsele din legume (17,5%), cerealele şi produsele din cereale (15,5%), fructele şi produsele din fructe (10,8%), cartofii (9,6%) şi carnea şi produsele din carne (7,3%); aceste şase grupe de produse au reprezentat peste 90% din consumul mediu net zilnic pe locuitor.

În anul 2021 o persoană a consumat, în medie pe zi, 2345 grame alimente, mai mult cu 52 grame faţă de anul precedent, din care: 1403 grame (+41 grame faţă de anul precedent) alimente de origine vegetală şi 942 grame alimente de origine animală (+11 grame față de anul precedent).

Calitatea consumului mediu net zilnic este evidenţiată prin conţinutul în calorii şi factori nutritivi (proteine, lipide, glucide).

Pentru realizarea funcţiilor vitale, organismul are nevoie de energie (calorii) şi factori nutritivi (proteine, lipide, glucide). Producerea de energie necesară organismului uman se realizează, în special, prin consumul de glucide şi lipide, proteinele având un rol deosebit în creştere.

Conform unor studii referitoare la nutriţie, proporţia substanţelor nutritive într-o raţie calorică echilibrată (pentru adultul sănătos) trebuie să fie de:

• 10 – 15% (13% în medie) proteine;
• 25 – 30% (28% în medie) lipide;
• 55 – 65% (60% în medie) glucide.

Având în vedere aceste limite, consumul mediu zilnic de calorii pe locuitor în anul 2021, conform publicației Institutului Național de Statistică, poate fi considerat echilibrat și s-a situat:

• peste medie la proteine; proporţia caloriilor provenite din proteine în consumul mediu zilnic de calorii a fost de 13,6%;
• peste medie la lipide, depăşind limita superioară; proporţia caloriilor provenite din lipide în consumul mediu zilnic de calorii a fost de 31,4%;
• sub medie la glucide; proporţia caloriilor provenite din glucide în consumul mediu zilnic de calorii a fost de 55,0%.

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele