Un sfert de veac de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România. Contribuția-cheie a lui Radu Vasile la invitarea Suveranului Pontif la București

România a marcat recent, într-o evocare solemnă și plină de emoție, aniversarea a 25 de ani de la vizita istorică a Papei Ioan Paul al II-lea, un moment ce a rămas întipărit adânc în memoria colectivă a națiunii. Între 7 și 9 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea, primul Suveran Pontif care a pășit vreodată pe pământ românesc, a realizat o vizită ce avea să schimbe percepția internațională asupra României și să întărească legăturile spirituale între Biserica Ortodoxă și cea Catolică.

Radu Vasile, premierul de atunci, a avut un rol definitoriu și esențial în realizarea acestei vizite. Papa Ioan Paul al II-lea a cerut o invitație scrisă din partea Patriarhului României, Teoctist, ca o condiție indispensabilă pentru a veni în România. Deși inițial nu exista o astfel de invitație scrisă, Radu Vasile a reușit, după negocieri delicate, să obțină acordul verbal al Patriarhului și, ulterior, invitația scrisă necesară.

Opoziția cea mai dură față de vizita papală în Transilvania a venit din partea Arhiepiscopului de Cluj, Bartolomeu Anania, una dintre vocile de mare autoritate în Sfântul Sinod. Probabil că se temea de o primire prea „entuziastă” din partea credincioșilor greco-catolici. În contextul în care cei mai mulți catolici din Transilvania sunt unguri, regretabil este faptul că gestul de a nu accepta venirea Papei în Transilvania pentru a se întâlni cu credincioșii catolici poate fi socotit semnul unei atitudini de neprietenie, care a fost receptată cu regret și tristețe de maghiarii romano-catolici.

Radu Vasile a reușit să negocieze cu succes și a convins Biserica Ortodoxă să accepte vizita Papei doar în București, depășind astfel susceptibilitățile confesionale și etnice care amenințau să anuleze vizita.

Vizita Papei Ioan Paul al II-lea în 1999 a fost un moment de cotitură pentru România. A fost prima dată de la schisma din 1054 când un Papă a vizitat o țară ortodoxă, un eveniment ce a transmis un mesaj puternic de deschidere și toleranță. Transmisă în întreaga lume, această vizită a îmbunătățit imaginea României, poziționând-o ca un stat tolerant și deschis spre Occident.

Succesul vizitei a adus și susținerea Vaticanului pentru aspirațiile euro-atlantice ale României, prin intermediul lobby-ului realizat pe lângă politicienii catolici din Germania, Spania, Italia și SUA.

La comemorarea a 25 de ani de la această vizită istorică, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat și contribuția Papei Ioan Paul al II-lea, care a donat 200.000 de dolari pentru achiziționarea clopotelor Catedralei Naționale. Aceasta a fost doar una dintre numeroasele sale contribuții la relațiile dintre România și Vatican.

În data de 11 mai 2024, o Sfântă Liturghie a avut loc în Catedrala Sf. Iosif din București pentru a celebra această aniversare. Oficiată de Arhiepiscopul Metropolitan de București, E.S. Aurel Percă, ceremonia a reunit personalități importante, inclusiv Preafericitul Cardinal Peter Erdő, Primatul Ungariei, și reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, dar și muftiul Cultului Musulman din România.

Catedrala Sfântul Iosif păstrează memoria acelei vizite istorice prin expoziția fotografică „Ut unum sint”, care include imagini de la momentele cheie ale vizitei: sosirea la Aeroportul Otopeni, vizita la Catedrala Patriarhală, Sfânta Liturghie celebrată la Catedrala Sfântul Iosif și în Parcul Izvor, precum și vizitele la Cimitirul Bellu Catolic și Cimitirul Eroilor Revoluției.

Vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România rămâne un punct de referință în istoria recentă a țării. Organizată cu eforturi semnificative și diplomație abilă de către Radu Vasile, această vizită a fost un semnal clar al deschiderii României către Occident și al dorinței sale de a depăși granițele religioase istorice.

Comemorarea a 25 de ani de la acest eveniment ne reamintește de importanța dialogului și cooperării interconfesionale, precum și de impactul durabil al unor astfel de momente istorice asupra identității naționale și internaționale a României.

Sursa foto: Arhivă personală