Violul și actual sexual cu un minor devin imprescriptibile, pedepsele pentru agresori, mărite. Bîzgan: „Este o victorie imensă pentru toți supraviețuitorii acestor atrocități”

Legea care mărește pedepsele pentru prădătorii sexuali și care stipulează că răspunderea lor penală nu încetează odată cu prescripția în cazul violului și a actului sexual cu un minor, a fost promulgată, joi, de președintele Klaus Iohannis. Decretul a fost semnat la aproape o lună după ce Curtea Constituțională a României a respins obiecția Guvernului la legea adoptată în Parlament.

Klaus Iohannis, a semnat, joi, decret privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și pentru modificarea art. 223 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, a anuțat Administrația Prezidențială, printr-un comunicat de presă.

Este vorba de legea prin care sunt mărite pragurile minime de pedeapsă pentru infracțiunile de natură sexuală, inițiată de deputatul independent Oana Bîzgan, adoptată de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, în 30 iunie.

„Este ziua în care am început cu adevărat să facem dreptate pentru aceste victime”

„Este o victorie imensă pentru toți supraviețuitorii acestor atrocități, este un avertisment extrem de serios pentru toți potențialii agresori și este un pas foarte mare pe care societatea îl face pentru protejarea copiilor și a tuturor victimelor violenței sexuale. 29 octombrie este ziua în care am început cu adevărat să facem dreptate pentru aceste victime, mă bucur enorm că am contribuit la acest sentiment frumos. Să ne bucurăm 5 minute și apoi continuăm! ???”, a scris Oana Bîzgan, pe contul de Facebook, după promulgare.

Care sunt modificările aduse pedepselor

Prescripția nu înlătură răspunderea penală pentru viol și pentru actul sexual cu un minor, potrivit legii promulgate.

În  cazul unui viol, persoanele condamnate vor primi pedepse de la 5 la 10 ani, față de pedepsele din forma anterioară a legii, cuprinse între 3 și 10 ani. Dacă victima violului este minoră, atunci pedeapsa crește este de la 5-12 ani, față de 7-12 ani.

Dacă victima este un minor și există circumstanțe agravante pedeapsa minimă crește la 7 ani (de la 5 ani). Raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum și orice alte acte de penetrare vaginală sau anală comise cu un minor cu vârsta între 14 și 16 ani se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.

În cazul în care violul provoacă moartea victimei, autorul poate fi condamnat la pedepse cuprinse între 9 și 18 ani (față de 7-18).

Dacă victima e membru de familie sau se află în grija agresorului, ori este folosită pentru materiale pornografice sau s-a pus în pericol viața victimei, delictul se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani, dacă victima are 14 – 16 ani, respectiv de la 5 la 12 ani pentru minorii mai mici de 14 ani.

Forma adoptată de Camera Deputaților:

Legea în forma adoptată de Camera Deputaților si transmisă președintelui spre promulgare by Gandul.info on Scribd

Traseul legislativ

Președintele a semnat decretul după ce CCR a decis, în 30 septembrie, că reprevederile legii adoptate, criticată de Guvern, sunt constituționale.

„Plenul Curții Constituționale, în cadrul controlului anterior promulgării, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Guvernul României și a constatat că sunt constituționale, în raport cu criticile formulate, dispozițiile art.I pct.1 și 2 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum și pentru modificarea art.223 alin.(2) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Preşedintelui României”, se arăta în comunicatul CCR din 30 septembrie.

În 13 iulie, Guvernul transmisese judecătorilor CCR o sesizare de neconstituționalitate în care se menționa că „această reglementare poate ridica probleme din perspectiva raportării la art. 16 din Constituție întrucât instituie un tratament discriminatoriu între persoane care au comis infracțiuni de gravitate similară, în sensul în care nu pot fi identificate rațiuni obiective pentru alegerea acelor infracțiuni care urmează a fi imprescriptibile”.

Sesizarea a stârnit reacții în rândul societății civile, iar mai multe ONG-uri i-au scris premierului: „În România, care se confruntă cu o incidenţă crescută a infracţiunilor de viol şi pedofilie, având în vedere gravitatea excepţională a acestor fapte, dificultatea cu care se instrumentează aceste dosare şi durată mare de la momentul infracţiunii, până la o eventuală condamnare, nu înţelegem ce resort a făcut Guvernul României să apere aceşti infractori, chiar împotriva votului dat de senatorii şi deputaţii propriului partid”.

În replică. premierul a răspuns că „sesizarea trimisă de Guvernul Românei la Curtea Constituțională nu urmărește blocarea majorării pedepselor pentru agresorii sexuali de minori, așa cum în mod voi au lăsat să se înțeleagă anumiți politicieni care dovedesc din nou că sunt capabili să exploateze orice în beneficiul propriu, câlcând în picioare adevărul și manipulând cu cinism cetățenii”.