35 de decese anunțate la Kiev. INTERVIU ProSport cu cel mai cunoscut ucrainean din sportul românesc: „Nu vreau să mai văd morți și răniți”
În urma focurilor de armă automată, zeci de răniți au fost cărați în afara zonei de conflict pe tărgi improvizate, în timp ce alte zeci de corpuri – 35 de morți în 4 locații diferite, potrivit diferitelor relatări – au fost întinse pe caldarâm și acoperite cu pături și prelate . Bilanțul de astăzi se adaugă celor 25 de morți și sutelor de răniți din incidentele de marți seară.
În Rusia, țară acuzată de liderii americani și europeni că sprijină regimul Ianukovici, sportivii ucraineni aflați în Satul Olimpic de la Soci au arborat drapelul țării, cu panglici negre de doliu cusute. Mai mulți reprezentanți ai Ucrainei s-au retras deja de la Jocurile Olimpice în semn de protest față de înăbușirea în sânge a protestelor de la Kiev.
În acest context, ProSport a stat de vorbă cu cel mai cunoscut ucrainean din sportul românesc pentru a dezbate tot ce se întâmplă la Kiev. Călit în sportul sovietic cu crosă și puc, și venit la București din 1999, la Rapid, hocheistul Evgheny Pisarenko (34 de ani, 1,92 m, 95 kg) a patinat mai bine de un deceniu pentru Steaua, grupare cu care a câștigat patru titluri (2002, 2003, 2005 și 2006) și cinci cupe (2002, 2005, 2006, 2009, 2012). Căsătorit cu o româncă, Alina, Pisarenko joacă în prezent la Corona Brașov și e primul străin naturalizat din naționala României de hochei pe gheață. A legat nenumărate prietenii cu români și își împarte timpul pe ruta București-Brașov-Kiev. Aflat în Ungaria, la Dunaujvaros, pentru meciul din Liga Mol, Dab Docler – Brașov, fundașul cu o statură impresionantă a răspuns la al doilea apel.
Salut, Evgheni. Ce mai faci?
Sunt în Ungaria, cu Corona, avem meci diseară, la ora 19:00, cu Dab Docler.
„Sunt un ucrainean îndrăgostit de România și un român îndrăgostit de Ucraina” e auto-caracterizarea pe care o făceai într-un interviu ProSport din urmă cu doi ani. E valabilă și acum?
E valabilă și acum. Bănuiesc de ce m-ai sunat…
Presupun că ești conectat la tot ceea ce se întâmplă în țara ta. Cât de mult te afectează?
E dezastru, nu trebuia să se ajungă până aici, la un război civil. Nimeni nu știe cum a fost provocat tot acest haos, nimeni nu știe unde-i dreptatea.
Tu unde zici că e?
E undeva pe la mijloc. Pentru că nu trebuia să se treacă la violențe, la clădiri ocupate, incendiate. Toată lumea a înțeles că e nevoie de o schimbare, dar acum tuturor le e frică de ce se întâmplă pe străzi. Ideea e că sunt doar grupuri de radicaliști care provoacă incidentele, care adoptă violența. Nu toți cei de pe stradă sunt așa.
Și din cine sunt formate aceste grupuri?
Sunt mai multe la mijloc. Oamenii au fost trimiși special să provoace. Au fost susținuți și financiar, și logistic! De unde bani să vină să stea pe străzi, ba chiar să aibă, am auzit, și arme!
Și cine i-a trimis?
(Tace) …
Crezi că fac parte și din galeriile echipelor de fotbal?
Posibil.
Știu că ai rude și prieteni în Kiev. Ai mai vorbit cu ei?
Da, tot timpul. Și aștept să mă duc și eu acolo cât mai repede. Noi nu avem cum să ne conturăm de afară o imagine pentru că fiecare canal media prezintă subiectul din diferite unghiuri de abordare. Dacă mă uit la Euronews, văd ceva. Dacă dau pe CNN, sesizez o altă realitate. Dacă mut pe canalele ucrainene e altceva.
La ce te referi?
La faptul că nici presa nu poate cuprinde sau nu poate înțelege tot backgroundul evenimentului.
Presa britanică anunță 35 de decese la Kiev joi dimineață…
Foarte trist, nu trebuia să se ajungă aici.