Cristi Borcea la audierea în Dosarul Transferurilor: Am fi vândut jucători și lui Bin Laden

Cristian Borcea, fost președinte executiv al FC Dinamo, a declarat la audierea sa în Dosarul Transferurilor de la Curtea de Apel București că gruparea alb-roșie era interesată de banii din transferuri și nu de destinația jucătorilor, precizând că ar fi fost dispus să-i vândă chiar și lui Bin Laden.

La termenul de miercuri au fost audiați patru dintre cei opt oameni de fotbal inculpați în dosarului transferurilor: Jean Pădureanu, Mihai Stoica, Ioan Becali și Cristian Borcea. Curtea de Apel București a stabilit la final un nou termen pentru 10 februarie, la ora 13.00. Noul termen în dosarul transferurilor va avea loc după data de 1 februarie când va intra în vigoare noul Cod Penal, care prevede pedepse mai blânde pentru anumite infracțiuni.

De altfel, în timpul termenului de miercuri, procurorul a solicitat instanței să respingă cererea de audiere la o altă dată, formulată de avocatul lui Victor Becali, menționând că apărarea încearcă să prelungească procesul. „Solicit respingerea cererii în primul rând pentru că documentul medical prezentat nu este tradus din italiană, scrie aici ceva de colică abdominală, și nici nu are o ștampilă. Apărarea dorește doar tergiversarea procesului și stabilirea unui nou termen după 1 februarie (n.r. – dată la care intră în vigoare noul Cod Penal). La sfârșitul ședinței, președinta completului de judecată a glumit pe seama datei de 1 februarie: „Instanța stabilește un nou termen pentru 31 ianuarie, ora 23.59. Glumesc, bineînțeles. Noul termen este pentru 10 februarie, ora 13.00”.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

În declarațiile pe care le-a făcut în fața instanței, Cristian Borcea a explicat că gruparea Dinamo era la începutul anilor 2000 societate non-profit și principala sursă pentru acoperirea bugetului era din vânzarea jucătorilor. În consecință, clubul vindea jucători atât cluburilor, cât și altor firme cum erau cele olandeze. „Din 1999 până în 2005, noi la Dinamo am vândut foarte mulți jucători către alte cluburi, către societăți, către firme de impresariat și așa mai departe. Clubul era societate non-profit și principala sursă de acoperire a bugetului, în proporție de 70-80 la sută, era reprezentată de vânzarea de jucători. Pe noi ne interesa să luăm banii, nu unde se transferau jucătorii. Dacă ni-l cerea pe un jucător Bin Laden, păi i-l dădeam și lui Bin Laden. În ceea ce privește firmele olandeze, impresarul jucătorilor, Ioan Becali, ținea legătura cu ele. Pe noi ne interesa să primim banii”, a spus fostul om de fotbal, care a depus un dosar voluminos cu explicațiile sale privind transferurile în care este acuzat.

Borcea a declarat că nu se consideră vinovat și că sumele de transfer le stabilea Consiliul de Administrație și Consiliul Director ale clubului. „Menționez că nu sunt vinovat și că toate acțiunile mele au constat în a duce la îndeplinire mandatele primite din partea Consiliului de Administrație. Din cele șapte transferuri în care sunt acuzat în acest dosar eu am participat în ședințele Consiliului de Administrație al clubului Dinamo în calitate de invitat doar la transferurile lui Mara, Alexa și Mitea. Eu nu făceam parte nici din Consiliul Director al clubului Dinamo, cel care stabilea sumele de transfer, cluburile unde se transferau jucătorii sau condițiile în care se făceau plățile. Toate sumele din cele șapte transferuri în care sunt acuzat au fost încasate în totalitate și sunt înregistrate în contabilitatea clubului și în bilanț”, a precizat Borcea.

În ceea ce privește transferul lui Adrian Mihalcea la Genoa, Borcea a explicat că acesta a fost vândut cu un milion de euro prin intermediul unei firme olandeze. „Pe Adrian Mihalcea l-am cumpărat de la Unirea Slobozia cu 2.000 de dolari și a fost vândut la Genoa cu un milion de euro. Ulterior el s-a întors gratis la Dinamo, iar eu am primit mandat de la CA al clubului să îl vând din nou, de data aceasta cu 50.000 de dolari. Iar firma olandeză a obținut pentru noi 250.000 de dolari”, a adăugat el.

Fostul oficial dinamovist a afirmat că transferul lui Florin Cernat la Dinamo Kiev s-a efectuat cu acordul firmei olandeze Phoenix BV, cea care deținea 50 la sută din drepturile federative ale fotbalistului. „Pentru Florin Cernat am obținut acordul firmei olandeze Phoenix BV, de la care cumpărasem 50 la sută din drepturile jucătorului, să îl transferăm la Dinamo Kiev pentru un milion de dolari. În acest transfer Mihai Stoica sau clubul Oțelul Galați nu au avut nicio legătură”, a explicat fostul președinte executiv.

Referitor la transferul lui Nicolae Mitea la Ajax Amsterdam, Borcea a menționat că a fost „păcălit” de impresarul Ioan Becali, acesta din urmă sfătuindu-l pe fotbalist să nu semneze contractul de jucător profesionist cu Dinamo. „Despre Mitea ce pot să spun, că l-am luat de junior în schimbul a 12 mingi, dar nu am reușit să îi facem contract de jucător profesionist. La transferul lui Mitea, jucătorul a fost sfătuit de impresarul Ioan Becali să nu semneze contractul cu noi și a putut să plece doar în schimbul indemnizației de formare de 6.000 de dolari. Am fost păcălit, iar banii din transfer i-a luat Ioan Becali”, a mai spus Borcea.

Prezent pentru prima oară la un termen în dosarul transferurilor după aproximativ un an, fostul președinte executiv al clubului Gloria Bistrița, Jean Pădureanu, a afirmat în fața instanței că nu poate oferi detalii amănunțite privind transferurile pentru care este acuzat, din cauza stării sale precare de sănătate și din cauză că faptele s-au petrecut în urmă cu mai mulți ani. „Nu recunosc săvârșirea faptelor care mi se impută. În legătură cu transferurile lui Ionel Ganea și Lucian Sânmărtean menționez că am am obținut pentru cei doi sumele care au fost aprobate în Consiliul de Administrație al clubului Gloria Bistrița, adică 600.000 de dolari pentru Ganea și 405.000 de dolari pentru Sânmărtean. Toți acești bani au intrat în casieria clubului. Nu mi-am însușit nicio sumă din aceste transferuri și nu am prejudiciat nicio echipă de fotbal și nici federația”, a spus Pădureanu.

Fostul agent Ioan Becali a explicat instanței că, fără implicarea firmelor olandeze, multe dintre transferurile din acest dosar nu s-ar fi putut realiza. „Firmele olandeze, pe care eu le-am adus în România, aveau relații foarte mari, mai mare decât ale mele, și puteau să transfere jucători fără nume pe sume foarte mari. Eu m-am implicat ca aceste firme să ajute cluburile românești și să aducă bani în țară”, a spus el.

În cazul transferului lui Ionel Ganea de la Gloria Bistrița la VfB Stuttgart, Becali susține că a aflat că suma plătită de gruparea germană a fost de 2 milioane de dolari după semnarea actelor. „Precizez că Mark Timmerman, avocatul de la firma olandeză Phoenix, a fost de trei-patru ori în România. De altfel, eu de Johan Versluis abia acum am aflat că este capul firmei Phoenix, eu credeam că Timmerman conducea pentru că eu cu el semnam documentele. De exemplu, am fost chemat de Timmerman la Stuttgart să semnez contractul de transfer pentru Ganea. Atunci pe mine m-a interesat ca 600.000 de euro să revină Gloriei Bistrița conform contractului cu firma olandeză, m-a interesat ca eu să primesc comisionul de 100.000 de dolari și suma pe care urma să o primească Ionel Ganea. Pe mine nu m-a interesat suma de transfer de pe contract. După ce s-a semnat am aflat și eu de la directorul sportiv al clubului VfB Stuttgart că suma de transfer a fost 2 milioane de dolari. Eu credeam că o să fie o sumă de un milion, că își iau și olandezii 300.000 acolo. Când am auzit de 2 milioane am vrut să îl strâng de gât pe Timmerman… Și poate era mai bine să îl fi strâns de gât”, a afirmat Becali.

Fostul agent de jucători nu își explică motivul trimiterii sale în judecată având în vedere că Federația Germană de Fotbal nu a considerat că este ceva în neregulă când a aflat că unul dintre cluburile sale afiliate plătește bani pentru transferul unui jucător român unei firme din Olanda. „Eu nu îmi explic cum Federația Germană de Fotbal, care e recunoscută pentru corectitudinea sa, a cerut certificatul de transfer de la Federația Română de Fotbal știind că un club afiliat al lor plătește 2 milioane de dolari unei firme olandeze pentru un jucător din România”, a adăugat fostul impresar.

Ioan Becali susține că diferențele dintre sumele virate de cluburile străine și cele încasate de cluburile românești se regăsesc în conturile firmelor olandeze. „Același lucru din transferul lui Ganea s-a întâmplat și în transferul lui Codrea la Genoa. În România a ajuns doar 600.000 de dolari, iar diferența de 1,4 milioane de euro bănuiesc eu că ca fost încasată de firma olandeză. Probabil că avea relații (n.r. – la Genoa), a împins 200.000 încolo, alți 100.000 încolo, și și-a făcut relații la cluburi. Menționez că din punctul meu de vedere Ganea avea o valoare de 900.000 – 1.000.000 de dolari la acea dată, iar Codrea cam 4-500.000”, a precizat Becali.

El a ținut să precizeze că nu are conturi în țări precum Insulele Virgine sau Gibraltar, ci doar în Elveția. „Aceste sume de bani care mi se impută mie și fratelui meu au fost încasae și au beneficiat de ele aceste firme din străinătate. Eu nu am niciun cont în Luxemburg, Gibraltar sau Insulele Virgine, eu am cont la Lausanne, în Elveția, din 1985. Din acest cont eu am transferat bani în contul meu din România sau al fratelui meu”, a mai afirmat Ioan Becali.

Tot miercuri, avocatul lui Ioan și Victor Becali a solicitat audierea altor trei persoane din străinătate prin videoconferință, deoarece Parchetul a susținut fictivitatea unor memorandumuri semnate la momentul realizării unor transferuri. Cererea de probatorii a fost însă respinsă de completul de judecată, care a susținut că nu se impune audierea a încă trei martori, declarațiile acestora nefiind relevante pentru cauză.

Victor Becali nu a fost prezent, miercuri, la Curtea de Apel București, avocatul impresarului anunțând că acesta se află în Italia pentru rezolvarea unor probleme medicale.

Avocatul lui Victor Becali a explicat completului de judecată că impresarul nu a putut veni deoarece a avut o problemă de sănătate (colică abdominală) și se află la Milano, el fiind sub supravegherea medicilor, care vor decide dacă este necesară o interveție chirurgicală. Acesta a fost primul termen din Dosarul Transferurilor la care Victor Becali lipsește.

Conform rechizitoriului DNA, în cazul transferurilor efectuate de clubul Dinamo București, în perioada 1999-2005, inculpații Borcea Cristian, Becali Ioan și Becali Victor ar fi diminuat sumele de transfer ale jucătorilor de fotbal Codrea Paul, Contra Cosmin, Cernat Florin, Mara Bogdan, Mitea Nicolae, Alexa Dan și Mihalcea Dumitru, sume de bani care se cuveneau clubului Dinamo, cum stabileau legislația în vigoare și regulamentele sportive. Diferența însușită ar fi fost virată unor firme tip SRL din Olanda (Phoenix BV, Intermark International, ambele din Rotterdam, Van Duisboden BV, Pyralis din Amsterdam), care erau deținute de un avocat olandez. Acesta, după ce-și reținea un comision de 2% din fiecare sumă de transfer sustrasă, vira banii în conturile firmelor Tierney Int. Ltd., Star Advisors SA și Star Ventures SA, toate cu sediul in Insulele Virgine Britanice, cunoscut paradis fiscal al firmelor off-shore. Ulterior, aceleași sume de bani erau trimise la diverse bănci din Europa (Gibraltar, Luxemburg, Elveția), iar de aici, din contul personal al inculpatului Becali Ioan, au fost transferați în conturile aparținând inculpatului Becali Victor din România. Acesta din urmă ar fi efectuat retrageri în numerar din aceste conturi în cuantum de 4,5 milioane euro.

La 20 mai, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis să trimită dosarul transferurilor de jucători, pentru rejudecare, la Curtea de Apel București, instanță care, în noiembrie 2012, a dispus pedepse între trei și opt ani de închisoare cu executare sau cu suspendare pentru cei opt oameni de fotbal judecați pentru înșelăciune.

Instanța supremă a admis atunci recursurile făcute de procurorii Direcției Naționale Anticorupție și de Gheorghe Popescu, George Copos, Mihai Stoica, Cristian Borcea, Ioan și Victor Becali, Jean Pădureanu și Gheorghe Nețoiu și a desființat „în totalitate” decizia prin care aceștia au fost condamnați de Curtea de Apel București în 12 noiembrie 2012.

Potrivit motivării deciziei ICCJ de rejudecare a cauzei, Curtea de Apel București a respins toate probele cerute în dosarul transferurilor de jucători, nu i-a ascultat temeinic pe cei opt oameni de fotbal acuzați și a dispus condamnarea pe probe în baza cărora fuseseră anterior achitați.

Tribunalul București i-a achitat, în 3 aprilie 2012, pe toți cei opt inculpați din dosarul transferurilor de jucători, respectiv Ioan și Victor Becali, George Copos, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Cristi Borcea, Gigi Nețoiu și Gheorghe Popescu.

Decizia a fost contestată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție la Curtea de Apel București, care în 12 noiembrie 2012 a dispus pedepse între și opt ani de închisoare cu suspendare sau cu executare.

Ioan Becali a fost condamnat atunci la opt ani de închisoare cu executare, Victor Becali și Cristi Borcea au primit câte șapte ani de închisoare cu executare, George Copos – cinci ani de închisoare cu executare, Mihai Stoica – patru ani cu executare, iar Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu și Gigi Nețoiu – câte trei ani de închisoare cu suspendare.

Sentința a fost atacată cu recurs la instanța supremă, care a decis definitiv să retrimită dosarul pentru rejudecare la Curtea de Apel București.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție i-au trimis în judecată, în 2 octombrie 2008, pe Gheorghe Copos, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Nețoiu și Cristian Borcea, în legătură cu efectuarea de tranzacții ilegale la transferurile unor fotbaliști către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului și de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

În rechizitoriul DNA sunt prezentate 12 transferuri ale unor fotbaliști români efectuate de la cluburile Dinamo București, Rapid București, Gloria Bistrița și Oțelul Galați către cluburi din străinătate, în perioada 1999-2005.

Este vorba despre transferurile jucătorilor Cristian Dulca – realizat în ianuarie 1999, de la clubul de fotbal Rapid București la clubul sud-coreean Pohang Steelers, Iulian Arhire – de la clubul Oțelul Galați la Pohang Steelers, realizat în martie 1999, Cosmin Contra – de la Dinamo la Deportivo Alaves, realizat în iunie 1999, Ionel Ganea – de la clubul de fotbal Gloria Bistrița la VfB Stuttgart, din iulie 1999, Paul Codrea – de la Dinamo București (împrumutat la FC Argeș Dacia Pitești) la Genoa Cricket and Spa din Italia, realizat în ianuarie 2001, Florin Cernat – din februarie 2001, de la Dinamo București la Dinamo Kiev din Ucraina, Bogdan Mara – din iulie 2001, de la Dinamo București la Deportivo Alaves, Nicolae Mitea – din august 2003, de la Dinamo la Ajax Amsterdam, Lucian Sânmărtean – din august 2003, de la Gloria Bistrița la Panathinaikos Atena, Florin Bratu – din septembrie 2003, de la Rapid București la Galatasaray Istanbul, Dan Alexa – de la Dinamo București la Guoan Beijing, în Republica Populară Chineză, realizat în luna iunie 2004 și Adrian Mihalcea – din iulie 2005, de la Dinamo București, la Chunnam Dragons din Coreea de Sud.