Gimnastica este un sport foarte iubit, mai ales în România, o țară care a obținut de-a lungul timpului un palmares olimpic impresionant și care a dat nume cunoscute în întreaga lume.
Dar unele mituri despre gimnastică circulă în continuare, iar unul dintre cele mai frecvent crezute este acela că acest sport oprește creșterea în înălțime a copiilor.
Și într-adevăr, cei mai mulți dintre gimnaștii profesioniști sunt destul de scunzi, mai ales dacă facem comparație cu alți sportivi. Spre exemplu, americanca Simone Biles are doar 1,42 metri, în timp ce Rebecca Andrade, sportiva din Brazilia care a luat aurul la sol, are 1,55 metri.
Deși mai înalte decât Biles sau Andrade, nici gimnastele din România nu sunt foarte înalte. Spre exemplu, Cătălina Ponor are 1,60 metri, Nadia Comăneci are 1,61 metri, iar la 1,67 metri, Sandra Izbașa chiar era considerată înaltă pentru o gimnastă.
Și în rândul gimnaștilor bărbați situația e similară. Marian Drăgulescu, spre exemplu, are 1,62 metri.
Acest lucru ridică întrebarea dacă pregătirea necesară pentru gimnastica competitivă este, în parte, responsabilă pentru o creștere mai lentă.
Există un motiv important pentru care cei mai mulți gimnaști sunt scunzi. Cu cât un gimnast este mai scund, cu atât îi este mai ușor să se rotească în aer la viteze mari. Este mai greu pentru persoanele cu membrele și articulațiile lungi să facă față antrenamentelor intense. Acest lucru poate fi înțeles ținând cont de o lege a fizicii.
Cu cât o persoană este mai înaltă, cu atât corpul său va avea mai multă inerție. Prin urmare, îi va fi mai greu să se rotească și vor fi necesare forțe mai mari. Prin urmare, la fel cum baschetbaliștii înalți au un avantaj, așa înălțimea mai redusă este un avantaj pentru gimnaști, arată essentiallysports.com.
Sportivii mai înalți au de obicei membre mai lungi și membrele lor (care includ oase, tendoane, ligamente și mușchi) sunt cele care acționează ca pârghii atunci când sportivii efectuează mișcări. Din acest motiv, deși au mai multă forță, sportivii mai înalți au un dezavantaj atunci când vine vorba de gimnastică. Acest lucru nu înseamnă neapărat că oamenii înalți nu pot să fie gimnaști buni, doar că s-ar putea să fie nevoiți să muncească mai mult, arată NBC.
Unele voci susțin, așa cum spuneam, că antrenamentele intense împiedică sau încetinesc procesul de creștere al copiilor. Și cum pregătirea pentru gimnastica de performanță începe din copilărie, multe persoane cred că acesta este motivul pentru care gimnaștii sunt mai scunzi. Cu toate acestea, specialiștii spun că nu există dovezi științifice că acest lucru este adevărat.
Mai ales că și în alte sporturi pregătirea pentru performanță începe din copilărie, nu este ceva caracteristic doar gimnasticii. Cei mai mulți dintre jucătorii profesioniști de tenis, spre exemplu, au început să se antreneze de la 4-5 ani, iar tenismenii nu sunt deloc scunzi, în medie.
„Nu a fost posibil până acum să se stabilească relații de tip cauză-efect între antrenamente și creșterea și maturizarea tinerilor gimnaști”, au scris autorii unui studiu publicat de Sports Med în 2013.
Studiul și alte cercetări similare recunosc că există limitări ale datelor existente în prezent, astfel că nu pot fi trase concluzii în acest sens.
Un studiu din 2013 realizat de specialiști de la Universitatea din Austin, de exemplu, a concluzionat că antrenamentele gimnaștilor, oricât de intense ar fi, nu par să aibă niciun efect asupra înălțimii sportivilor la vârstă adultă sau asupra episoadelor de creștere care însoțesc pubertatea.
Alte studii sugerează că, în timp ce creșterea gimnaștilor ar putea fi afectată de antrenamente în timpul anilor în care fac sport de performanță, ei „recuperează” până la vârsta adultă.
Un studiu din 2000 publicat în Journal of Pediatrics a arătat că, în timp ce gimnastele active tind să aibă picioare mai scurte și, prin urmare, sunt mai scunde, majoritatea au compensat aceste deficite odată ce s-au retras din sport, arată Business Insider.
Sursa foto: Shutterstock