Instanța: Copos minte. A știut de contractul fals în cazul Dulca și și-a însușit 480.000 de dolari
Instanța arată că, deși Gheorghe Copos a negat faptul că a avut cunoștință de contractul fals în cazul transferului lui Cristian Dulca, susținerile lui sunt infirmate de probe care relevă că patronul Rapid a fost inițiatorul și beneficiarul acestei activități ilicite, scopul fiind obținerea de bani
Curtea de Apel București arată, în motivarea deciziei de condamnare a lui Gheorghe Copos în dosarul Transferurilor de jucători, că acesta „a negat faptul că ar fi avut cunoștință de contractul fals, susținând că transferul jucătorului Dulca reprezintă o operație unică ce s-a finalizat prin două contracte: un contract de mandat în care s-a prevăzut că suma de transfer este de 450.000 de dolari, iar ceea ce depășește această sumă reprezintă comisionul agenților, respectiv un contract de transfer în care agenții au inclus și comisionul lor, plătibil de către cumpărător și care a și fost achitat acestora, comisionul fiind în sumă de 150.000 de dolari”.
„Susținerile inculpatului sunt infirmate de probele administrate, anterior expuse, care dovedesc cert că Gheorghe Copos a fost inițiatorul și beneficiarul acestei activități ilicite, scopul urmărit de inculpat, prin ascunderea contractului real de transfer, fiind obținerea pentru sine a unui folos material injust, respectiv suma de 480.000 de dolari, reprezentând diferența dintre suma reală de transfer(600.000 de dolari) și suma menționată în contractul fals (120.000 de dolari ce au fost înregistrați de club la data transferului) și care reprezintă prejudiciul suferit de Clubul Rapid București”, se arată în documentul citat.
Curtea mai arată că, ulterior dovedirii caracterului fals al contractului, în contabilitatea clubului a fost înregistrată și suma de 330.000 de dolari, „nu are din punct de vedere juridic decât semnificația unei acoperiri parțiale a prejudiciului, în condițiile în care urmarea materială necesară consumării infracțiunii de înșelăciune a fost atinsă prin neîncasarea de către Rapid a întregii sume de transfer, conform documentelor bancare transmise de clubul coreean”.
Față de elementele de fapt expuse și în condițiile în care, conform prevederilor FIFA și FRF, chiar și în cazul în care un agent de jucători reprezintă interesele clubului cedent, suma de transfer trebuie virată integral de clubul cesionar clubului cedent, după care acesta din urmă își achită datoriile față de terți, este foarte dificil de acceptat din punct de vedere logic versiunea prezentată de apărare și anume că transferul jucătorului Dulca reprezintă o operație unică ce s-a finalizat prin două contracte sau că Gheorghe Copos, acționar majoritar și conducător al clubului Rapid București, nu a avut cunoștință de caracterul fals al contractului și de operațiunile aferente efectuate în contabilitatea clubului, respectiv înregistrarea doar a sumei de 120.000 de dolari.
„Chiar martorul Gheorghe Dinu-Mihail, la acea vreme președintele clubului UFC Rapid București, a declarat că, deși a semnat contractul de mandat în care se prevedea că suma minimă pentru un eventual transfer al fotbalistului Dulca era de 450.000 de dolari, nu a semnat niciun fel de contract de transfer definitiv, întrucât nu a înțeles care este rostul ca suma să fie defalcată în două contracte”, se mai arată în motivare.
Curtea reține, în raport de probele anterior expuse, că Gheorghe Copos „a beneficiat de suma de 150.000 de dolari, astfel că, în condițiile în care Clubul Rapid București nu s-a constituit parte civilă în cauză, va fi confiscată această sumă, în echivalent în lei, de la inculpat”.
„Prin activitatea ilicită desfășurată de inculpat a fost ascunsă valoarea reală a veniturilor obținute din transferul jucătorului, prin neînregistrarea de către clubul Rapid și a sumei de 150.000 de dolari bugetul de stat fiind prejudiciat cu impozitul pe profit aferent acestei sume”, mai arată judecătorii.
Dispozițiile în materie fiscală aplicabile în cauză, arată instanța, respectiv Ordinul Ministerului Finanțelor 1.591/1998 privind aprobarea Planului de conturi pentru persoanele juridice fără scop lucrativ și a normelor metodologice de utilizare a acestuia, publicat în Monitorul Oficial nr. 480 bis din 14 decembrie 1998, în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 1999, respectiv Ordonanța Guvernului 70/1994, privind impozitul pe profit, republicată în Monitorul Oficial 40 din 12 martie 1997, modificată și completată prin OG 40/1998, sunt clare, rezultând fără echivoc că Rapid București datora bugetului de stat impozit pe profit aferent veniturilor de 150.000 de doalri neînregistrate, calculat prin aplicarea cotei de 38 la sută asupra echivalentului în lei al acestei sume la cursul leu/USD valabil la data tranzacției, respectiv 12 ianuarie 1999.
„În dezacord cu opinia tribunalului, Curtea apreciază că veniturile rezultate în urma transferului fotbalistului D.C. se înscriu în categoria veniturilor de natură economică, fiind obținute printr-o activitate economică cu scopul de a obține profit; de asemenea, nu poate fi acceptată părerea expertului extrajudiciar preluată de către instanța fondului, în sensul că veniturile de 150 000 USD sunt neimpozabile din punctul de vedere al impozitului pe profit deoarece au fost utilizate în proporție de 80 la sută la realizarea obiectivelor sportive ale asociației, câtă vreme această sumă nu a fost înregistrată în contabilitate”, se mai arată în documentul citat.
Prin urmare, arată judecătorii, în mod greșit tribunalul a ținut seama de raportul de expertiză extrajudiciară depus de inculpatul Copos Gheorghe, opiniile expertului fiind în evidentă contradicție cu situația de fapt și cu prevederile fiscale incidente în speță.
Curtea de Apel București a decis, în 12 noiembrie 2012, condamnarea lui George Copos, principal acționar al FC Rapid, la cinci ani de închisoare și interzicerea unor drepturi pentru patru ani pentru înșelăciune în formă continuată. Copos a mai primit un an și șase luni pentru evaziune fiscală. În sentința dată, judecătorii au reținut, în fiecare caz, pedeapsa cea mai mare, respectiv cinci ani de închisoare cu executare pentru George Copos.
Președintele clubului Gloria Bistrița, Jean Pădureanu, a primit trei ani de închisoare și trei ani interzicerea unor drepturi, pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, decizie cu suspendare timp de cinci ani. Pădureanu a mai primit două pedepse de doi ani pentru spălare de bani și încă una de trei ani pentru înșelăciune în formă continuată, iar pentru evaziune fiscală încă un an și jumătate de închisoare.
Fostul vicepreședinte al clubului Oțelul Galați, Mihai Stoica, în prezent managerul general al FC Steaua, a fost condamnat la patru ani cu executare și interzicerea unor drepturi pentru trei ani, pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. El a mai primit două pedepse cu închisoare de doi ani pentru spălare de bani.
Fostul președinte executiv al FC Dinamo, Cristian Borcea, a fost condamnat la șapte ani de închisoare și interzicerea unor drepturi timp de șase ani, pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. El a mai primit un an și nouă luni de închisoare pentru evaziune fiscală și a mai primit două pedepse a câte doi ani și jumătate pentru spălare de bani.
La rândul său, pe lângă cei opt ani de închisoare cu executare și șapte ani de interzicere a unor drepturi pentru înșelăciune, fostul impresar Ioan Becali a mai fost condamnat la un an și nouă luni pentru evaziune fiscală și a mai primit două pedepse a câte doi ani și nouă luni pentru spălare de bani.
La rândul său, fratele acestuia, Victor Becali, pe lângă cei șapte ani de închisoare cu executare și șapte ani interzicere a unor drepturi, pentru înșelăciune, a mai primit un an și nouă luni pentru evaziune fiscală și două pedepse a câte doi ani și nouă luni pentru spălare de bani.
Fostul internațional și impresar Gheorghe Popescu a primit trei ani de închisoare și interzicerea unor drepturi timp de doi ani, pentru înșelăciune, decizie cu suspendare timp de cinci ani. El a mai fost condamnat cu câte un an pentru evaziune fiscală și spălare de bani.
Fostul acționar al FC Dinamo, Gheorghe Nețoiu, a fost condamnat la trei ani de închisoare și interzicerea unor drepturi timp de doi ani, pentru înșelăciune, decizie cu suspendare timp de cinci ani. Nețoiu a mai primit pedepse de câte un an pentru evaziune fiscală și spălare de bani.
Inițial, Tribunalul București i-a achitat, în 3 aprilie, pe toți cei opt inculpați din dosarul transferurilor de jucători.
Decizia însă a fost contestată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție la Curtea de Apel București.
Cei opt oameni de fotbal au fost deferiți justiției în 2 octombrie 2008, de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție, în legătură cu efectuarea de tranzacții ilegale la transferurile unor fotbaliști către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului și de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.
În rechizitoriul DNA sunt prezentate 12 transferuri ale unor fotbaliști români efectuate de la cluburile Dinamo București, Rapid București, Gloria Bistrița și Oțelul Galați către cluburi din străinătate, în perioada 1999 – 2005.
Este vorba despre transferurile jucătorilor Cristian Dulca – realizat în ianuarie 1999, de la clubul de fotbal Rapid București la clubul sud-coreean Pohang Steelers, Iulian Arhire – de la clubul Oțelul Galați la Pohang Steelers, realizat în martie 1999, Cosmin Contra – de la Dinamo la Deportivo Alaves, realizat în iunie 1999, Ionel Ganea – de la clubul de fotbal Gloria Bistrița la VfB.Stuttgart, din iulie 1999, Paul Codrea – de la Dinamo București (împrumutat la FC Argeș Dacia Pitești) la Genoa Cricket and Spa din Italia, realizat în ianuarie 2001, Florin Cernat – din februarie 2001, de la Dinamo București la Dinamo Kiev din Ucraina, Bogdan Mara – din iulie 2001, de la Dinamo București la Deportivo Alaves, Nicolae Mitea – din august 2003, de la Dinamo la Ajax Amsterdam, Lucian Sânmărtean – din august 2003, de la Gloria Bistrița la Panathinaikos Atena, Florin Bratu – din septembrie 2003, de la Rapid București la Galatasaray Istanbul, Dan Alexa – de la Dinamo București la Guoan Beijing, în Republica Populară Chineză, realizat în luna iunie 2004 și Adrian Mihalcea – din iulie 2005, de la Dinamo București, la Chunnam Dragons din Coreea de Sud.