Joseph Blatter a câștigat un al cincilea mandat la șefia FIFA

Atacat și criticat în Europa, dar susținut în celelalte colțuri ale lumii, Blatter nu s-a îndoit niciun moment că nu va reuși să obțină un al cincilea mandat, iar în 2019, la 83 de ani, va lăsa, așa cum a promis, o instituție FIFA mai puternică succesorului său.

La alegerile de vineri, de la Zurich, Blatter a obținut în primul tur de scrutin 133 de voturi, iar contracandidatul său, Prințul iordanian Ali bin Al Hussein, doar 73. După ce s-a consultat cu staful său, Prințul Ali a decis să se retragă înainte de al doilea tur.

Ales prima oară președinte al FIFA în 1998, Joseph Blatter a încercat să extindă imperiul fotbalului în toate părțile lumii, suscitând și polemici legate de scandaluri financiare sau de luările sale de poziție.

ACTUALITATE Ce spune „cel mai inteligent om din lume” despre ce se întâmplă după moarte. Cu ce compară trecerea în neființă

14:41

SPORT „Nu credeam că ajung aici”. Mărturia EMOȚIONANTĂ a singurului pilot român de Formula 4

14:24

După o carieră în care a îmbinat sportul și afacerile, „Sepp” Blatter devine secretar general al FIFA în 1981 și stă în umbra lui Joao Havelange, președinte timp de un sfert de secol (1974-1998).

Sfătuit de Michel Platini, el este ales în 1998 în fața lui Lennart Johansson, președintele FIFA, după o „luptă” de patru luni.

Obiectiv mondializare: în nebunia organizării Cupei Mondiale din 2002, încredințată Coreei de Sud și Japoniei, Blatter instituie principiul rotației pe continente în competiția regină, care va merge, pentru prima oară în Africa de Sud, în 2010, în America de Sud (Brazilia – 2014), Europa (Rusia -2018) și Asia (Qatar – 2022).

Însă, de-a lungul timpului, elvețianul s-a confruntat cu o ofensivă a mai multor membri ai Comitetului Executiv, fiind acuzat de nereguli financiare, corupție și manipulare de conturi.

Joseph Blatter s-a născut la 10 martie 1936, în Elveția și a fost ales președinte al FIFA pentru prima oară la 8 iunie 1998, în locul lui Joao Havelange.

Congresul FIFA, la care au avut loc alegerile de vineri, se desfășoară în contextul în care justiția americană a pus sub acuzare 14 persoane, printre care doi vicepreședinți FIFA și șapte oficiali ai forului, în cazul de corupție în care au fost efectuate, miercuri, arestări la Zurich.

Ancheta a început după ce americanul Chuck Blazer, fost membru al Comitetului Executiv al FIFA, a cooperat cu autoritățile americane. El a pledat vinovat în 2013 la zece capete de acuzare, incluzând complot, înșelătorie, fraudă elecroinică, și a plătit o amendă de 1,9 milioane de dolari. Alte trei persoane, printre care doi fii ai lui Jack Warner, și două companii de marketing sportiv au pledat de asemenea vinovate, în acest caz.

Șapte oficiali ai forului mondial au fost reținuți, miercuri, la Zurich, la solicitarea Departamentului de Justiție al SUA, în legătură cu fapte de corupție: Jeffrey Webb (Marea Britanie), vicepreședinte al FIFA și președinte al CONCACAF, Eduardo Li (Costa Rica), viitor membru al Comitetului Executiv al FIFA, Julio Rocha, însărcinat cu dezvoltarea FIFA, Costas Takkas (Marea Britanie), atașat la cabinetul președintelui CONCACAF, Eugenio Figueredo (Uruguay), vicepreședinte al FIFA, Rafael Esquivel (Venezuela), membru al CONMEBOL, și José Maria Marin (Brazili), membru al Comitetului de organizare al FIFA pentru JO.

Oficiul Federal de Justiție din Elveția a precizat că persoanele reținute sunt cercetate pentru luare de mită și primirea de alte foloase, de la începutul anilor 1990 și până în prezent, totalizând peste 100 de milioane de dolari. Acțiunile lor ilegale ar avea legătură cu unele turnee de fotbal din America Latină.

Implicarea americană în acest caz este ca urmare a faptului că acțiunile ilegale au fost puse la punct în SUA, iar pentru tranzacțiile financiare au fost folosite bănci din această țară.

Într-un alt dosar, Parchetul elvețian a confiscat, tot miercuri, documente electronice de la sediul FIFA din Zurich, în cadrul urmăririi penale începute cu privire la fapte, pentru „spălare de bani și management defectuos”, în procesul de atribuire a organizării Cupei Mondiale, edițiile din 2018 (Rusia) și 2022 (Qatar). Ministerul elvețian de Justiție a precizat că ancheta penală a fost începută la 10 martie.