„Miez de stea”. Cristian Tudor Popescu, 7 editoriale memorabile despre „Mangusta” SIMONA HALEP

Simona Halep a cucerit o țară întreagă cu evoluția ei la turneele de tenis din ultimul an, totul culminând cu accederea în finala de sâmbătă de la Roland Garros. Editorialele din gândul ale lui Cristian Tudor Popescu pe marginea fenomenul Halep ne oferă o imagine a momentelor esențiale ale exploziei în tenisul mare a acestei excepționale sportive din România. Cum s-a născut „Mangusta”, citiți în colecția de editoriale de mai jos.

1. 20 octombrie 2013, ”Ilie, Simona e frumoasă!”

„Asta nu contează! Ea trebuia să fie în semifinale la US Open! Asta ar fi contat! Turneele astea sunt cam micuțe!”. Despre cine e vorba în propoziție? Despre Simona Halep, câștigătoarea, ieri, la Kremlin Cup WTA de la Moscova. Cine spune toate astea? Nimeni altul decât marele nostru campion Ilie Năstase.  Așa a înțeles el s-o încurajeze, să-i ofere suport sufletesc Simonei înaintea finalei de la Moscova. CITEȘTE AICI CONTINUAREA

2. 3 noiembrie 2013, ”Respect”

Ana Ivanovici este fostă nr. 1 mondial, câștigătoare de Roland Garros. În primul set vine tăvălug peste Simona, face 5 ghemuri la rând și câștigă cu 6-2. Ce mică e Simona, ce înaltă e Ana! Ea este marea campioană care are în față o tânără aspirantă. Sârboaica ar trebui să fie relaxată și încrezătoare. Dar nu este.  Citesc în ochii ei, în colțurile gurii, în strângerea pumnului – frica. Lungana Ana se teme. Parcă știe că acest prim set nu e decât călcarea pe coadă a mangustei Halep.  CITEȘTE AICI CONTINUAREA

3. 16 februarie 2014, ”Miez de stea”

„Ar trebui să încep repetând „Ilie, Simona e deșteaptă!”, dar nu mai e nevoie, pentru că Simona a spus-o chiar ea la sfârșitul meciului cu Agneszka Radwanska: „Smart aggressive”. Am fost agresivă în mod inteligent”. CITEȘTE AICI CONTINUAREA

4. 16 februarie 2014, ”Simona – simfonia a 9-a”

„Ați văzut-o cu câtă liniște și-a trăit victoria? N-a aruncat racheta, nu s-a prăbușit pe spate, nu s-a luat cu mâinile de cap. Un zâmbet senin, atât, asta a fost oda bucuriei Simonei. Pentru că ea are o calitate sufletească rară printre jucătoarele de top, aceea de a se bucura mai mult să joace tenis, să simtă fiecare minge, decât să câștige”.  CITEȘTE AICI CONTINUAREA

5. 10 mai 2014, ”Simona pune în genunchi „cămilele bum-bum”

„Începutul setului decisiv. Kvitova expediază încă o ghiulea în cros, în dreapta Simonei. Mingea aproape șterge zgura la o palmă înainte de vinclul tușelor. În loc să cedeze punctul ca și pierdut, Simona se aruncă într-un șpagat extrem, agață mingea cu vârful rachetei și nu mai poate decât s-o arunce țopăită, fără forță, în centrul terenului advers. Cehoaica de 1,82 metri vine în față și, cu trei sferturi de teren liber în stânga, lovește crispat, excesiv de tare, cu forehandul și trimite afară!” CITEȘTE AICI CONTINUAREA

6. 12 mai 2013, ”Simona a câștigat”

„Simona a început meciul cu Sharapova într-un fel care m-a adus în stare să sar de pe scaun: în loc să încerce să forțeze printr-un joc de regularitate greșeala agresiv-ofensivei rusoaice care nu face pas înapoi, ataca ea prima! Uluită, marea campioană a făcut nenumărate greșeli neforțate, deoarece nu-i venea să creadă că mica Mangustă îi sare la gât”. CITEȘTE AICI CONTINUAREA

7. 4 iunie 2014, ”Simona a fost câine”

„În tenis trebuie să știi ce să faci ca să bați un adversar valoros, care joacă bine. Dar mai trebuie să știi ceva: cum să execuți un adversar valoros care nu joacă bine. Pentru că nu e simplu”. CITEȘTE AICI CONTINUAREA