Patronii clubului de fotbal Petrolul Ploiesti rămân în arest, decizia fiind definitivă

Publicat: 03 12. 2014, 18:53

Magistrații Curții de Apel Ploiești au respins, miercuri, contestațiile formulate de acționarii principali ai clubului de fotbal Petrolul Ploiești, Daniel Capră și Nicolae Capră, și de directorul general al clubului, Marius Bucuroiu, care deține și acțiuni în club, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Astfel, prin decizia dată miercuri judecătorii Curții de Apel Ploiești mențin mandatele de arest preventiv valabile până pe 24 decembrie, emise de Tribunalul Prahova la 26 noiembrie. Soluția este definitivă și nu poate fi contestată.

Prin aceeași decizie, Curtea de Apel Ploiești menține și mandatele de arestare emise pe numele celorlalte patru persoane arestate preventiv în dosarul fraților Capră, respectiv Marius Alexandru Gîscă, Petre Gheorghe Daniel, Dragoș Ioan Viorel Constantin și Daniel Stoica Spirea, acționari în diverse societăți comerciale.

Magistrații Tribunalului Prahova au emis, în 26 noiembrie, mandate de arestare preventivă pe numele acționarilor clubului de fotbal Petrolul Ploiești și al altor patru persoane, în dosarul instrumentat de DIICOT în care mai mulți suspecți sunt acuzați de constituire de grup infracțional organizat, evaziune fiscală și spălare de bani.

Cei șapte sunt acuzați că au creat un circuit economic fictiv prin care au adus un prejudiciu de 15.400.000 de euro prin acțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani.

Pe lângă cei șapte arestați, alte 12 persoane au calitatea de suspecți în acest dosar, printre acestea numărându-se și soțiile celor doi frați Capră.

Conform procurorilor, faptele cercetate în acest dosar deschis de DIICOT au avut loc începând cu anul 2012, an în care, în luna februarie, omul de afaceri Daniel Capră a preluat echipa de fotbal Petrolul Ploiești, care aparținea, în documente, Societății Comerciale „F.C. Petrolul Ploiești” SA, deținută, ca acționar majoritar, de Federația Sindicatelor Libere din Petrol și la care erau acționari, cu câte o acțiune, și Liviu Luca, Florin Bercea și Eduard Alexandru. Societatea era susținută în cea mai mare parte din bani publici proveniți de la bugetul municipiului Ploiești.

Direcția Generală Antifraudă este cea care a sesizat DIICOT despre faptele suspectate în acest dosar, conform unor surse lucrătorii Antifraudă ridicând, anterior, în mai multe rânduri, documente fiscale ale clubului de fotbal din Ploiești.

În acest dosar, procurorii DIICOT au făcut, în 25 noiembrie, percheziții la 25 de adrese din București și județele Constanța, Prahova, Buzău, Sălaj, Giurgiu și Brăila, la membrii grupării suspectate de spălare de bani și evaziune fiscală și din care fac parte 19 persoane. La Buzău, polițiștii, coordonați de procurorii Serviciului Teritorial Ploiești al DIICOT, au percheziționat sediul unei societăți comerciale despre care anchetatorii aveau informații că ar fi implicată în ingineriile financiare ale fraților Capră.

„Au fost făcute percheziții la SC Soval Plast din Buzău, parte a ingineriilor financiare ale fraților Capră. În acte, administrator al firmei apare un cetățean moldovean, în realitate însă firma fiind controlată de membrii grupării Capră”, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX șeful DIICOT Ploiești.

Într-un comunicat de presă transmis în 25 noiembrie, DIICOT preciza că administratori ai SC Fotbal Club Petrolul SA Ploiești ar fi inițiat, în anul 2012, gruparea infracțională organizată, la care au aderat și ceilalți membri. Gruparea ar fi fost constituită pentru a favoriza firmele administrate de aceștia, care s-ar fi folosit de lanțuri infracționale pentru a prelua și finanța SC Fotbal Club Petrolul SA Ploiești.

„Astfel, au fost efectuate operațiuni nereale prin emiterea de documente și facturi fictive, în scopul deducerii TVA și diminuării bazei de impozitare (impozit pe profit)”, se menționa în comunicatul de presă al DIICOT.

Anchetatorii susțineau că membrii grupării ar fi facturat diferite servicii și livrări de mărfuri cu clubul sportiv, pentru a acoperi astfel relații comerciale inexistente între firmele implicate în activitatea infracțională. Sumele obținute în acest fel ar fi fost însușite de membrii grupării, în scopul preluării și finanțării clubului, prin creditări succesive.