Tudor Șomăcescu, căpitanul naționalei U20 a României, a fost coechipier la Liceul Sierra Canyon cu Bronny James, actualul jucător din NBA.
A fost o vară de aur pentru baschetul românesc, trei naționale de juniori reușind promovarea în prima divizie a Europei. Cea care a deschis drumul a fost echipa masculină U20, care a cucerit aurul Diviziei B a Europenelor, la Pitești. Căpitanul acestei naționale, Tudor Șomăcescu, a fost coechipier, un an, cu fiul marelui LeBron James.
În vârstă de 19 ani, Tudor s-a afirmat încă de mic drept o mare valoare a baschetului românesc, astfel că la doar 15 ani a primit șansa de a juca în SUA. El a acceptat oferta liceului Sierra Canyon.
„Eram aproape în fiecare zi împreună și la școală, și la antrenamente, cu toate că era mai greu atunci, pentru că era perioada cu COVID-ul. Stăteam cât de mult împreună cu echipa. Am închegat o amiciție, o prietenie destul de frumoasă”, a spus Tudor Șomăcescu, căpitanul naționalei masculine de baschet U20.
Chiar dacă era fiul celui mai important jucător din NBA din ultimele decenii, Bronny James nu avea aere de vedetă, așa cum s-ar aștepta mulți. El chiar a fost curios să afle unde este România. În vară, el a fost draftat în NBA și e la Los Angeles Lakers chiar alături de celebrul său tată. „Toată lumea crede asta, dar mie mi s-a părut că e un băiat cu picioarele pe pământ, care m-a primit extraordinar de frumos, cu brațele deschise și cu care am avut conversații și interacțiuni foarte OK. M-a întrebat odată în primul rând unde e România pe hartă, pentru că multă lume nu știa și m-a rugat să-i descriu în mare parte cum e țara noastră. Îmi doresc să facă față în NBA și să ajungă cât mai bine”, a mai spus Tudor Șomăcescu.
Chiar dacă i-a plăcut mult în SUA, Tudor, care acum evoluează la Universitatea Cluj, recunoaște că abia aștepta să revină în țară: „Acolo cel mai mult mi-a plăcut deschiderea pe care puteai să o ai și oportunitățile. E o țară unde se poate întâmpla orice și unde poți face orice. Dar totuși nu mi-a plăcut că nu era România, să fiu sincer. Nicăieri nu-i ca acasă și eram obișnuit cu un stil de viață special, pentru că aici e poate puțin diferit și față de restul țărilor din Europa și acolo e altceva. E foarte multă libertate în orice și nu eram neapărat obișnuit cu asta”.