Scandalul legat de posibilul plagiat al lui George Copos, în atenția Universității București

Rectorul Universității București, Mircea Dumitru, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că miercuri se va discuta în Consiliul de Administrație despre acest posibil caz de plagiat, urmând ca, în funcție de ceea ce se va constata, să fie sesizată Comisia de Etică a Universității.

Rectorul Universității București a mai spus că la acest moment nu există o sesizare oficială din partea lui Cătălin Parfene, însă acesta a cerut relații la universitate legate de procedurile privind sesizarea unui caz de plagiat.

Mircea Dumitru a mai spus că nici el și nici alți profesori de istorie nu sunt „lămuriți” cum a reușit George Copos să scrie cinci cărți într-un an, una dintre acestea fiind de o complexitate mare și presupunând multe ore de cercetare, inclusiv în limba slavonă.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Pe 20 ianuarie se resetează TOATĂ lumea”

16:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „America nu mai e CONDUSĂ de la Washington, ci de la Mar-a-Lago”

16:08

„Elaborarea unei lucrări de tipul celei scrise de George Copos în penitenciar presupune o cercetare foarte riguroasă, cu instrumente specifice, cu multe ore de studiu în bibliotecă. Din punct de vedere personal, nu știu dacă domnul Copos ar fi avut în penitenciar condițiile pentru elaborarea unei astfel de lucrări care presupune studii de cercetări riguroase, instrumente specifice, o bibliotecă elaborată”, a adăugat rectorul Universității București.

George Copos a avut, vineri, prima reacție în scandalul creat după ce jurnalistul Cătălin Parfene a susținut că tema lucrării sale de masterat este similară cu tema uneia din cele cinci cărți scrise de omul de afaceri în perioada în care a stat în arest, Copos respingând acuzațiile de plagiat și spunând că a fost „calomniat brutal”.

George Copos a spus că în ultimele zile a fost calomniat brutal și că a angajat o firmă de specialitate care va face o expertiză, iar astăzi va avea un raport.

„În ultimele zile am fost calomniat brutal. O carte care nu a fost publicată nu poate fi plagiată. Astăzi voi avea un raport de plagiat de la o firma de specialitate pe care am angajat-o. Când voi avea raportul de plagiat, voi lua o decizie în consecință și probabil că mă voi adresa instanței pentru că au fost mult prea mulți acoperiți care și-au vărsat veninul împotriva mea (…) Dacă raportul de plagiat este un raport corect, sub 3%, sub 4%, atunci înseamnă că voi m-ați calomniat pe nedrept”, a afirmat Copos.

Omul de afaceri a mai spus că își asumă „întreaga responsabilitate pentru toate lucrările scrise în cele 400 de zile de arest”.

George Copos a fost eliberat condiționat marți, după ce a executat o treime din pedeapsa de patru ani de închisoare, decizia, luată de Tribunalul București, fiind definitivă. Între motivele care au stat la baza deciziei instanței s-a numărat și faptul că omul de afaceri a scris în penitenciar cinci cărți.

La ieșirea din Penitenciarul Jilava, Copos spunea că în închisoare a citit cât n-a citit în toată viața sa și că lucrările pe care le-a scris tratează teme care nu au fost abordate de specialiști în domeniu.

La scurt timp după eliberarea lui Copos, jurnalistul Cătălin Parfene a scris, într-o postare pe contul său de Facebook, că tema lucrării sale de masterat, realizată în 2005, este similară cu tema uneia dintre cărțile scrise de Copos – „Alianțe matrimoniale în politica principilor români din Țara Românească și Moldova în secolele XIV-XVI”.

Mai mult, cartea a fost vizată și are o prefață semnată de profesorul pensionar Stelian Brezeanu de la Facultatea de Istorie a Universității București, cel care a coordonat și lucrarea de masterat a lui Parfene, – „Politica matrimonială a domnilor din Țara Românească și Moldova în secolele XIV-XVI”.

Joi, Cătălin Parfene a revenit cu o postare pe Facebook, spunând că a citit pasaje din cartea scrisă de Copos și că a ajuns la concluzia că ordinea ideilor și a frazelor din aceasta este la fel cu cea din lucrarea lui, însă teza de master nu figurează în bibliografia lucrării fostului acționar al FC Rapid.

În anul 2014, când era încarcerat la Penitenciarul Jilava, Gheorghe Copos a publicat patru cărți la editura Niculescu – „Alianțe matrimoniale în politica principilor români din Țara Românească și Moldova în secolele XIV-XVI”, „Tășnadul medieval”, „Franciză vs management în industria hotelieră” și „Turismul – vector de interculturalitate” – și o carte la editura Meteor Press – „Turismul european durabil și provocările lui”.

Toate exemplarele celor cinci volume, care nu au avut preț de copertă, au fost ridicate de Copos de la edituri, fără a fi scoase la vânzare.

Deși nu au dorit să facă publice tirajele celor patru cărți ale lui Gheorghe Copos, lansate anul trecut la editura Niculescu, reprezentanți ai acesteia au confirmat pentru MEDIAFAX că apariția volumelor a fost plătită de reprezentanți ai lui Copos. „A plătit tot tirajul. Chestiile astea au fost trecute în contract. A plătit tot tirajul, a ridicat tot tirajul, iar, dacă vinde cărțile sau nu le vinde, nu este problema noastră”, au spus pentru MEDIAFAX reprezentanți ai editurii Niculescu.

„Aceștia au precizat că nu au scos niciodată la vânzare vreun exemplar din aceste volume: „Noi nu am avut în niciun moment nici măcar un exemplar la vânzare. Le puteți găsi pe toate la Biblioteca Națională”.

La rândul său, Gigi Alecu, directorul editurii Meteor Press, la care Gheorghe Copos a publicat anul trecut volumul „Turismul european durabil și provocările lui”, a declarat pentru MEDIAFAX că aceasta este singura carte pe care Copos a lansat-o la Meteor Press.

Și în acest caz, Gheorghe Copos a plătit apariția întregului tiraj al volumului „Turismul european durabil și provocările lui”, care s-a ridicat la 50 de exemplare, după care reprezentanți ai acesteia au și ridicat aproape întregul tiraj de la editura Meteor Press. Editura a reținut exemplarele pe care le-a transmis, potrivit reglementărilor în vigoare, la Biblioteca Națională a României.

La fel ca editura Niculescu, și editura Meteor Press nu a scos la vânzare niciun exemplar al volumului semnat de Copos, iar cartea nu a avut un preț de copertă.

Profesorul Stelian Brezeanu a coordonat ambele cărți cu tematică istorică scrise de Copos în închisoare.

În „Cuvântul-înainte” al volumului „Alianțe matrimoniale în politica principilor români din Țara Românească și Moldova în secolele XIV-XVI”, profesorul universitar Stelian Brezeanu menționează: „Studiul abordează unul dintre cele mai interesante subiecte ale istoriei noastre medievale, ce ține de diplomația Evului Mediu, expediată adesea de istoricii noștri mai vechi (Nicolae Iorga. C.C Giurescu și alții) la rubrica politici externe ori la familia voievozilor secolelelor XIV – XVI. (…) Autorul subliniază rolul major al căsătoriei membrilor primelor dinastii românești, Basarabii și Bogdăneștii, cu membrii dinastiilor din lumea europeamă a vremii”.

„Autorul, domnul Gheorghe Copos, ne surprinde în studiul de față prin modul riguros de organizare a materialului documentar pe care l-a cercetat și căruia i-a detașat constantele și schimbările. Autorul reține, cu bun-simț și logică, consecințele impactului devastator al expansiunii islamice asupra Europei și, în particular, asupra Principatelor Române, în cursul a două secole, 1400-1600”, a mai scris istoricul.

Tot Stelian Brezeanu semnează prefața volumului „Tășnadul medieval – Monografie locală”, care, potrivit profesorului, „abordează o temă de istorie locală medievală, cultivată puțin cu seriozitate în cercetarea noastră de specialitate”.

„Arhitectura lucrării propuse de autor mi se pare coerentă și logică. După un «Cuvânt-înainte» în care își justifică scopul cercetării și o «Introducere» în care sunt indicate sursele istorice și literatura științifică modernă, autorul își dispune materia studiului în trei capitole ce urmează etapele parcurse de Tășnadul medieval: I. Tășnad – Satul, II. Tășnad – Târgul III. Tășnad – Domeniul feudal. Lucrarea se închide cu concluzii bine articulate în «Cuvântul de încheiere». Prima calitate a lucrării o constitute documentația solidă, primară și secundară”, a scris Stelian Brezeanu.