Ultimul an de „domnie” a lui Mircea Sandu

Ultimul an de „domnie” a lui Mircea Sandu la FRF a fost marcat, printre altele, de unele „bâlbâieli” organizatorice ale forului de la Casa Fotbalului și de amplificarea problemelor cu justiția, dar și de efectuarea unor pași importanți în dosarul candidaturii României pentru găzduirea Euro-2020.

Sandu anunța încă din august 2012 că nu va mai candida pentru un nou mandat, spunând atunci că nu mai are nicio motivație de a rămâne în fruntea FRF. „Fac 62 de ani, 50 de ani în fotbal, 24 de ani în federație, cred că e suficient”, declara atunci „Nașul”, cu referire la anul alegerilor, 2014. Însă el preciza că până la finalul mandatului mai are niște proiecte pe care vrea să le ducă la „bun sfârșit”.

Unul dintre aceste proiecte se referea la participarea României în calitate de coorganizatoare a Campionatul European din 2020, o nouă ambiție a sa pe care o dorea realizată după finala Ligii Europa în 2012. „Am primit un răspuns de la UEFA în care am fost informați că Bucureștiul este un posibil candidat pentru Euro-2020, dar mai sunt trepte formale de urmat. La Comitetul Executiv de la Sofia, din 27-28 ianuarie, se va lansa caietul de sarcini. Până în mai 2014, dosarul trebuie să fie complet, urmând ca în septembrie 2014 să fie alese cele 13 orașe care vor găzdui minimum trei meciuri. Fiind un «Euro pentru Europa», nicio echipă nu se va califica direct, toate vor participa la preliminarii. Toate cele 53 de echipe vor participa la preliminarii. Trebuie să mă întâlnesc cu primarul, cu primul ministru și cu președintele Senatului, pentru că asta va fi o decizie politică. Dacă politicul acceptă, atunci va trebui să facă o investiție de câteva miliarde de euro în infrastructura generală, autostrăzi și căi ferate, să lege Bucureștiul cu autostrăzi din vest, sud și dinspre Moldova, pentru că 80 la sută dintre suporteri folosesc transportul cu mașina sau cu trenul”, afirma Sandu la începutul anului.

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Care a fost cel mai lung zbor

23:59

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

Candidatura oficială a României pentru găzduirea a patru meciuri din cadrul Campionatului European din 2020 a fost depusă la UEFA la jumătatea lunii mai. Dar abia la finalul anului, în decembrie, Sandu a reușit să obțină din partea conducerii statului promisiunea că România se angajează să respecte criteriile de organizare: „Am avut într-adevăr o întâlnire la minister cu domnul Bănicioiu, doamna Carmen Tocală și colegul meu, Mihalache, care va fi project manager. Sunt bucuros că premierul Victor Ponta a dat verde pentru ca România să continue pașii pentru candidatura la organizarea Euro-2020. Până în 15 aprilie 2014 va trebui să întocmim documentele și apoi să semnăm contractele cu UEFA. Mă bucur că primul ministru a desemnat o persoană foarte riguroasă pentru acest lucru, pe vicepremierul Gabriel Oprea, cu care ne apucăm de treabă. În foarte scurt timp acesta va convoca o întâlnire cu reprezentanții federației și ai celor 15 ministere, precum și instituțiile din subordine. E o muncă grea care sperăm ca în septembrie 2014 să ne aducă bucuria desemnării Bucureștiului ca organizator al CE 2020”.

Tototdată, Sandu a anunțat în decembrie și intenția de a organiza Campionatul European de Futsal din 2018, în noua sală polivalentă, care urmează să fie construită până în 2016 în Complexul Sportiv Național Lia Manoliu.

Așa cum era de așteptat, lupta cu patronul Universități Craiova, Adrian Mititelu, începută în 2011, odată cu dezafilierea clubului oltean, avea să continue pentru Sandu și în 2013. Președintele FRF avertiza că includerea omului de afaceri Adrian Mititelu în inițiativa autorităților locale de renaștere a Universității Craiova ar fi o catastrofă. Dar alianța Primăriei Craiova cu Mititelu fusese deja perfectată. Drept urmare, primarul municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, a depus la DNA o cerere de constituire ca parte civilă a instituției cu suma de un milion de euro în cazul plângerii făcute de Adrian Mititelu împotriva FRF și LPF privind dezafilierea Universității Craiova. Ulterior, Primăria Craiova a părăsit coaliția „anti-Sandu”, lăsându-l pe Mititelu singur în lupa împotriva șefului de la Casa Fotbalului

În dosarul în care Universitatea Craiova a contestat un articol din regulamentul federației, care obligă cluburile să se adreseze Tribunalului de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, Mircea Sandu și FRF au obținut o decizie favorabilă din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Atunci, Sandu și-a exprimat încrederea în decizia aceleiași curți cu privire la dezafilierea clubului oltean. „Așteptăm cu încredere și hotărârea din toamnă a ICCJ cu privire la decizia de dezafiliere a clubului condus de Adrian Mititelu”, afirma Sandu, însă deocamdată ICCJ nu a dat o sentință.

Cu toate acestea, la jumătatea lunii iunie, Mircea Sandu și fostul președinte al LPF, Dumitru Dragomir, au fost trimiși în judecată de procurorii anticorupție în dosarul dezafilierii Universității Craiova. Sandu și Dragomir au fost acuzați de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată, folosire a influenței ori autorității persoanei care îndeplinește o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau foloase necuvenite și infracțiunea de sustragere de sub sechestru. În același dosar au fost trimise în judecată instituțiile conduse de cei doi, respectiv FRF și LPF, pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată și infracțiunea de sustragere de sub sechestru.

Potrivit anchetatorilor, la 20 iulie 2011, la o ședință a Comitetului Executiv al FRF, s-a hotărât excluderea provizorie a SC Fotbal Club „U” Craiova SA, excluderea fiind pusă pe seama încălcării grave a statutului federației, fără a se detalia și motiva în ce au constat încălcările și gravitatea lor.

Pentru luarea deciziei de excludere, la adoptarea căreia nu s-au respectat prevederile statutare, Mircea Sandu și Dumitru Dragomir, membri ai Comitetului, în calitatea lor de conducători ai Federației Române de Fotbal, respectiv ai Ligii Profesioniste de Fotbal și-au folosit influența și autoritatea față de ceilalți membri ai Comitetului Executiv al FRF, susțin procurorii. „Convingerea membrilor Comitetului Executiv s-a format doar pe baza materialului succint încheiat de un consilier juridic și pe susținerile celor doi reprezentanții ai FRF, respectiv LPF, Mircea Sandu și Dumitru Dragomir. La baza acuzațiilor formulate împotriva S.C. Fotbal Club U Craiova S.A au stat o serie de acțiuni civile intentate de club fostului antrenor și manager, acțiuni care au fost prezentate, în mod nereal, ca fiind îndreptate împotriva federației, ceea ce a fost considerat de cei doi inculpați drept încălcare gravă a statutului. Deși măsura urma să fie supusă validării Adunării Generale a Federației Române de Fotbal, ea fiind una provizorie, Comitetul Executiv a stabilit că respectiva hotărâre intră în vigoare de la data adoptării sale, respectiv 20 iulie 2011”, se arăta în materialul DNA.

Dosarul a fost înaintat Judecătoriei Sectorului 2.

Federația Română de Fotbal (FRF) a respins acuzațiile formulate de DNA împotriva președintelui Mircea Sandu și a vicepreședintelui Dumitru Dragomir, șeful LPF, menționând că excluderea Universității Craiova a fost făcută regulamentar. „Federația Română de Fotbal a luat la cunoștință de hotărârea procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție de trimitere în judecată a președintelui FRF, Mircea Sandu, și a vicepreședintelui FRF, Dumitru Dragomir, președintele Ligii Profesioniste de Fotbal, pentru presupuse infracțiuni legate de decizia Comitetului Executiv de excludere a SC Fotbal Club U Craiova SA. FRF respinge acuzațiile formulate de procurorii DNA și își exprimă încrederea că justiția va confirma faptul că decizia de excludere a fost luată în conformitate cu regulamentele în vigoare, regulamente pe care toate cluburile afiliate au agreat să le respecte”, menționa un comunicat al FRF.

Forul condus de Mircea Sandu consideră că argumentele rechizitoriului întocmit de procurorii DNA se bazează pe o interpretare eronată a faptelor, iar decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, luată la finalul lunii mai, arată că gruparea condusă de Adrian Mititelu a încălcat flagrant normele agreate de membrii federației. „În conflictul pe care SC Fotbal Club U Craiova SA l-a avut cu fostul antrenor (n.r. – Victor Pițurcă), Camera Națională de Soluționare a Litigiilor a dat câștig de cauză celui din urmă. Craiova a formulat recurs, dar s-a adresat și instanțelor civile – ceea ce a reprezentat o încălcare gravă a statutului FRF. În conformitate cu prevederile statutare, SC Fotbal Club U Craiova SA ar fi trebuit să meargă mai departe pe jurisdicția sportivă până la ultima instanță, adică Tribunalul Arbitral Sportiv de la Lausanne, înainte de a se îndrepta către instanțele civile. FIFA și UEFA cer în mod expres o jurisprudență unitară pe linie sportivă, de aceea interzic membrilor să se adreseze instanțelor civile înainte să epuizeze toate căile pe parte sportivă. De altfel, în decizia luată la sfârșitul lunii mai, în Dosarul 4186/2/2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în mod irevocabil că prevederile regulamentare privind obligativitatea cluburilor de a se adresa Tribunalului de Arbitraj Sportiv sunt perfect legale. În contextul acestei hotărâri judecătorești, recursul clubului condus de domnul Adrian Mititelu la altă instanță decât Tribunalul de la Lausanne apare ca o încălcare flagrantă a normelor în comun agreate de membrii Federației. Sancțiunea pentru această încălcare este și ea expres stipulată în cadrul art. 18 alin. (1) lit. b) din Statut – excluderea”, a explicat FRF.

Problemele cu justiția ale lui Mircea Sandu nu s-au limitat însă la conflictul cu patronul Universității Craiova. În luna martie, Judecătoria Sectorului 2 a admis plângerea formulată de FC Corvinul Hunedoara împotriva neînceperii urmăririi penale decise de DNA în cazul unor actuali și foști oficiali FRF și LPF, printre care Mircea Sandu și Dumitru Dragomir, acuzați de abuz în serviciu, trimițând cauza procurorului. FC Corvinul îi acuză de abuz în serviciu, printre alții, pe președintele FRF, Mircea Sandu, și pe președintele LPF, Dumitru Dragomir, susținând că federația și liga au aplicat regulamentele sportive în mod discreționar, în litigiul pe care gruparea hunedoreană l-a avut cu FC Rapid, în urma transferului portarului Bogdan Lobonț la Ajax Amsterdam.

Bogdan Lobonț s-a format la Centrul de Copii și Juniori al clubului Corvinul, grupare pentru care a evoluat până în anul 1997, când a fost transferat la FC Rapid. În martie 2000, Lobonț a plecat de la Rapid la Ajax Amsterdam, în schimbul sumei de aproximativ trei milioane de dolari. Conform înțelegerii cu Rapid, clubul din Hunedoara ar fi trebuit să primească circa 900.000 de dolari, reprezentând 30 la sută din valoarea trasferului jucătorului în Olanda, dar gruparea patronată de George Copos nu a plătit acești bani.

După ce toate instanțele din fotbalul românesc au dat câștig de cauză clubului Rapid, gruparea hunedoreană a făcut plângere penală la DNA împotriva FRF și LPF, dar procurorii au decis neîneperea urmăririi penale. Corvinul s-a adresat în civil în litigiul cu Rapid, iar Înalta Curte de Casație și Justiție i-a dat dreptate, hotărând începerea urmăririi penale. Cu toate acestea, instanțele sportive tot nu au obligat clubul Rapid să plătească suma. După declararea insolvenței clubului Rapid, la 7 decembrie 2012, FC Corvinul Hunedoara s-a înscris cu suma de 3,1 milioane lei la masa credală, dar administratorul judiciar nu a admis această sumă.

Președintele FRF s-a trezit în 2013 în situația de a avea doi președinți la Comisia Centrală a Arbitrilor, Alexandru Deaconu și Ion Crăciunescu, după ce al doilea a câștigat acest drept în instanță. Iar Sandu spunea, mai mult ironic, că în cazul unei hotărâri definitive și irevocabile de achitare a lui Vasile Avram în dosarul de corupție din arbitraj este dispus să îl repună în funcție pe fostul președinte al CCA. „Ce să fac? Aplic legea în continuare și îl pun pe Avram. Pe Ion Crăciunescu, care are hotărâre judecătorească, îl reinstalez, iar lui Deaconu îi dau o funcție de «referee manager». Când îl pun pe Avram (n.r. – în situația unei decizii definitive și irevocabile a instanței) o să-i dau și domnului Crăciunescu o funcție, ce să fac? Nu știu care va fi acea funcție, ne vom consulta cu Comisia Juridică. Domnul Avram m-a sesizat și solicitarea dânsului am dat-o în lucru Comisiei Juridice. Urmează să primesc un punct de vedere și îl voi pune în aplicare. Până atunci domnul Crăciunescu are biroul deschis aici din 5 iunie”, afirma Sandu în vară.

În cele din urmă, Crăciunescu și-a reziliat contractul cu FRF, în schimbul unei sume consistente de bani, la conducerea CCA rămânând doar Alexandru Deaconu.

Una dintre cele mai delicate probleme ale anului din fotbalul românesc a constituit-o numărul și numele echipelor care urmau să evolueze în Liga I. În luna iunie, Sandu opina că CSMS Iași și Concordia Chiajna „pot obține și șapte licențe nu numai una”, dar tot nu au dreptul de a evolua în sezonul viitor al Ligii I după ce au retrogradat sportiv. Oficialul FRF era adeptul aplicării criteriului sportiv, fiind împotriva rămânerii a 18 echipe în Liga I. Cluburile Concordia Chiajna și CSMS Iași au retrogradat la finalul ediției 2012-2013, încheind campionatul pe pozițiile 15 și 17 ale clasamentului. Dintre cele 18 grupări din Liga I, cluburile Rapid, Universitatea Cluj și CS Turnu Severin nu au primit licența pentru a evolua în ediția 2013-2014 a Ligii I și au fost retrogradate. CS Turnu Severin a retrogradat și în urma rezultatelor obținute în Liga I.

Numai că șapte membri ai Comitetului Executiv al Federației Române de Fotbal au decis la începutul lunii iulie ca în ediția 2013/2014 a Ligii I să participe 18 echipe, Rapid și Concordia Chiajna urmând să dispute, în data de 13 iulie, un baraj de menținere. Concordia Chiajna, care a pierdut barajul, a apelat la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) pentru revocarea hotărârii cu privire la disputarea meciului cu Rapid, considerând că din punct de vedere legal echipa giuleșteană nu poate juca în primul eșalon. Iar TAS a dat dreptate Concordiei, și după două jocuri în Liga I, Rapid a fost obligată să evolueze în Liga a II-a.

Noua conducere a Rapidului, prin vocea lui Nicolae Cristescu, a acuzat FRF, considerând că este vinovată pentru retrogradarea Rapidului, iar fanii giuleșteni au intrat în greva foamei și au cerut demisiile lui Mircea Sandu și Dumitru Dragomir. „Nu îmi dau demisia pentru că nu eu am băgat Rapidul în faliment. Eu am o relație normală cu fanii rapidiși. Nu Sandu Mircea a dus clubul Rapid în insolvență și aproape de faliment. Și eu cred că va intra în faliment, pentru că citind în presă că sunt 30 de milioane datorii nu cred că are cineva posibilitatea… Nu știu cu planul de reorganizare ce se va întâmpla. Eu am militat pentru respectarea statutelor și regulamentelor. Nu am fost de acord cu 18 echipe și în consecință nu am fost de acord nici cu barajul. Mi se poate aduce orice vină, dar nu că Rapidul este în insolvență sau că s-a jucat barajul. Dacă rămâneau 17 echipe așa cum eu am votat, nu mai aveam probleme. Îmi pare rău pentru suporterii Rapidului, trebuie să caute vinovații în altă parte, la clubul Rapid, nu la FRF. E o problemă care îi aparține lui Copos și celor care se vor ocupa în continuare de club”, le-a răspuns Sandu.

Începând din 5 martie 2014, Mircea Sandu nu va mai fi conducătorul executiv al FRF, însă dorește să rămână președinte de onoare în cadrul forului și pentru a reuși mizează pe succesul favoritului la alegeri, fostul internațional Gică Popescu.

Încă din vară, când și-a anunțat candidatura la președinția FRF, alături de alți colegi din „Generația de aur”, Gheorghe Popescu a avut grijă să transmită un mesaj cât se poate de clar – în cazul în care va ajunge să conducă fotbalul românesc în urma alegerilor de pe 5 martie, Mircea Sandu va fi numit președinte de onoare al FRF.

„Oricine ar veni, ar fi păcat să nu folosești experiența domnului Mircea Sandu. Deci, da. Eu voi dori să capete o funcție onorifică, pentru că este nevoie de experiența dânsului și poziția pe care o are. Întotdeauna este mult mai bine să ai sprijinul actualului președinte decât să îl ai împotriva ta. De asemenea, sunt de părere că oricine ar veni la conducerea fotbalului românesc, este nevoie de experiența și de poziția pe care o are domnul Mircea Sandu la UEFA. Eu am fost alături de dânsul, ca membru al Comisiei de Disciplină a UEFA, la Campionatul European și pot să vă spun că are o poziție foarte bună. Pe lângă faptul că este membru în Comitetul Executiv este și președintele Comisiei de Finanțe din cadrul UEFA, o comisie extrem de importantă. De aceea cred că prezența dânsului alături de fotbalul românesc din poziția pe care o are ca membru în Comitetul Executiv al UEFA, este foarte benefică și trebuie folosită”, spunea Popescu, în conferința de presă în care își anunța oficial candidatura la președinția FRF.

La randul său, Mircea Sandu și-a declarat fățiș susținerea pentru fostul căpitan al FC Barcelona în cursa pentru șefia federației. „Eu îl susțin. Prin ceea ce a făcut în fotbalul românesc și ceea ce face acum ca om de afaceri, e un prototip care poate candida cu toate șansele pentru funcția de președinte”, afirma Sandu în luna ianuarie.

La finalul anului, când în mare parte s-au decis candidații pentru „succesiunea la tron”, Sandu nu s-a sfiit să facă o scurtă caracterizare a fiecăruia. Despre Gheorghe Popescu a spus că „e puțin mai ciufut” și că ar trebui să zâmbească mai mult și să fie mai deschis față de oameni. Dar s-a arătat mirat de intenția fostului președinte al CCA, Vasile Avram, de a candida la alegerile pentru șefia FRF, având în vedere că fiii săi, Marius și Valentin, sunt arbitri în prima ligă. „Popescu trebuie să iasă în lume, să discute cu membrii afiliați programul. E puțin mai ciufut, trebuie să zâmbească și el mai mult, nu ca la teatru, dar trebuie să fie mai deschis față de oameni. El are cele mai mare șanse, iar Vasile Avram… eu unul cu doi copii arbitri nu aș fi candidat niciodată în viața mea”, a spus Sandu.

„Ceilalți doi (n.r. – Răzvan Burleanu și Marcel Pușcaș) nu contează”, a completat Sandu.

Președintele Federației Române de Fotbal a făcut și un inventar al „bunurilor” la final de mandate: infrastructură și bani în conturile federației. Mai puțin performanță. Sandu i-a trasat succesorului său direcțiile de urmat în ceea ce privește personalul federației: „Îi las noului președinte tot ce este mai bun. Și infrastructură, și bani în cont, mai puțin performanță. Repet însă, în afară de antrenorul primei reprezentative niciun angajat al FRF nu are nicio clauză de reziliere. Ca să fie clar. De asemenea, pe Legea Muncii, noul președinte, indiferent cine va fi, nu va putea să dea pe nimeni afară. Conform statutului, președintele nou ales vine cu două persoane, secretarul general și trezorierul. Pe Kassai nu îl las eu aici, suntem prieteni, a colaborat foarte bine, dacă viitorul președinte îl păstrează e problema lui, nu a mea. Și la fel cu trezorierul. Ceilalți angajați… sincer, nu aș vrea să vină cu prea multe persoane. Ce vrea să păstreze, bine, ce nu, să găsească mijloacele legale de a renunța. Eu am două cazuri, am dat afară și instanța mi i-a dat înapoi și cu o groază de bani”.

Referitor la pasul în spate pe care urmează să-l facă în 2014, Sandu spune că a fost mai grea retragerea din cariera de fotbalist. „Cred că a fost mai grea retragerea ca fotbalist. Am fost la serbarea de 25 de ani de președinte la federație a lui Villar (n.r. – președintele federației spaniole, Angel Maria Villar). A fost omagiat de UEFA foarte frumos. E cel mai vechi președinte de federație, nu știu dacă Giorgio Crescentini din San Marino nu e mai vechi, după care urmam eu. Îl las pe Villar să alerge de unul singur”, a spus Sandu.

Dar cariera Mircea Sandu în fotbalul românesc este departe de a se sfârși odată cu renunțarea la funcția de președinte al FRF: „Nu președintele ales mă va nominaliza, deci nu voi fi președinte de onoare că vrea nea Vasile sau nea Gică. Nu. Comitetul Executiv propune, iar Adunarea Generală validează funcția de onoare pe viață. Eu voi susține foarte tare candidatura României la UEFA, dacă obținem organizarea acestui pachet de patru meciuri la CE 2020, atunci mai mult ca sigur că împreună cu Mihalache, cu cei de la Guvern și de la Primărie vom avea suficient de mult de lucru ca să iasă bine. În 2015 sunt alegeri la Comitetul Executiv al UEFA, iar dacă FRF consideră că poate să mă propună, bine, dacă nu, nu”.

Sandu a fost ales la 9 august 1990 președinte al FRF, mandat reînnoit și în anii 1994, 1998, 2001, 2005 și în ianuarie 2010. La nivel internațional, este delegat UEFA și FIFA la meciuri internaționale, iar din 2007este membru în Comitetul Executiv al UEFA.

În cei 22 de ani în care Sandu a condus FRF, naționala României s-a calificat la edițiile Cupei Mondiale din 1990, 1994 și 1998, la Campionatul European din 1996, 2000 și 2008, ratând calificările la CM 2002, 2006, 2010 și 2014, precum și la CE 2004 și 2012.