”Vine un moment în viața fiecărui sportiv, dureros, dar inevitabil: retragerea de la Echipa Națională. De la vârsta de 10 ani, prin ’91, când am fugit de la școală să văd un meci de Cupa Davis între România și Irlanda, s-a născut în mine dorința de a purta cu mândrie tricoul Naționalei. Am debutat la 20 de ani, în 2001, și țin minte ca ieri acea zi: am fost convocat ca rezervă în meciul contra Cehiei, jucat la Prostejov, și am intrat pe teren, la dublu, alături de Trifu, ca urmarea a unei accidentări suferite de Voinea.De atunci am jucat 37 meciuri sub tricolor în 21 de partide inter-națiuni și la fiecare meci sub culorile României, am avut emoții, mari emoții! Aceste trăiri nu se compară cu sferturile de finală de la Roland Garros și nici cu trofeul câștigat în Elveția, după ce am trecut în semifinală de Wawrinka, top 10 ATP la acel moment, sunt sentimente speciale pe care nu le poți avea decât la Națională”, scrie Hănescu în scrisoarea deschisă prin care își anunță retragerea.
Tenismenul spune că, ajuns la 33 de ani, simte că poate da mai mult echipei naționale a României ”din afara terenului”, implicându-se în formarea viitoarei generații de tensimeni. ”De aceea am lansat programul Dream Young Team pentru România, un program pentru relansarea tenisului masculin românesc. Eu împreună cu o echipă de profesioniști formată din preparator fizic, preparator mental, fizioterapeut și antrenor vom modela tinerele talente pregătindu-le pentru lupta dură din tenisul international”, explică Hănescu.