Președintele Klaus Iohannis a susținut declarații de presă, după anunțul celui mai mare număr de cazuri de coronavirus raportate până acum în România. „România și românii au nevoie din partea politicienilor de argumente raționale solide, de disponibilitatea de a asculta experții din domeniu și de a găsi cele mai bune soluții pentru societate. Virusul este real, iar realitatea din toate țările afectate ne arată fără echivoc că pericolul unei răspândiri de coronavirus a fost prevenită doar prin măsuri ferme”, a declarat Iohannis, făcând un apel un apel la Parlament să adopte „urgent cadrul de care este nevoie pentru ca autoritățile să acționeze pentru protejarea sănătății oamenilor”.
În contextul în care Camera Deputaților va dezbate astăzi în plen proiectul de lege, inițait de Guvern, privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, președintele Klaus Iohannis a făcut apel la parlamentari să fie uniți indiferent de culoarea politică.
Președintele a amintit că ne aflăm la aproximativ 6 luni de când Organizația Mondială a Sănătății a alertat lumea referitor la pericolul coronavirusului.
„Pandemia Covid-19 a generat o criză la nivel mondial. Ne aflăm astăzi la aproape jumătate de an de la momentul în care OMS recunoștea riscurile majore asupra umanității. Noul coronavirus a schimbat radical viețile tuturor.
Președintele a menționat că România a gestionat eficient criza în perioada stării de urgență și a amintit că țările grav afectate au reușit să aibă efecte benefice în urma impunerii unpr măsuri restrictive ferme:
„Conform legii, informarea privind starea de urgență instituită pe întregul teritoriu al României prin cele două decrete, semnate pe 16 martie și, respectiv, 14 aprilie.
Documentul prezintă în mod sintetic și transparent acțiunile și inițiativele pe care le-am avut pe perioada stării de urgență pentru a atinge obiectivele prioritare urmărite, respectiv protejarea sănătății cetățenilor, limitarea efectelor pandemiei, protejarea și relansarea economiei. Totodată, documentul propune și o serie de măsuri menite să îmbunătățească în viitor capacitatea de răspuns din partea statului în fața unor provocări similare.
Pandemia COVID-19 a generat o criză la nivel mondial care a reclamat din partea tuturor statelor acțiuni rapide, adaptabilitate și soluții inedite. Ne aflăm astăzi la aproape jumătate de an de la momentul în care, pe 30 ianuarie, Organizația Mondială a Sănătății recunoștea riscurile majore reprezentate de epidemia cu noul coronavirus, declarând-o situație de urgență pentru sănătatea internațională, motivată de faptul că SARS-CoV-2 nu putea fi comparat cu niciun virus anterior, fiind total atipic ca manifestare a bolii, agresivitate și capacitate de transformare, dar și adaptare la mediu.
Noul coronavirus a schimbat radical viețile tuturor și a pus la încercare sistemele de sănătate, de protecție socială, precum și pe cele economice de pe întregul mapamond.
Realitatea din toate țările afectate ne arată acum, fără echivoc, că pericolul unei răspândiri masive a virusului, care să nu poată fi ținută total sub control, a putut fi evitat doar prin adoptarea de măsuri ferme.
România a acționat la timp și eficient. În data de 16 martie, am semnat decretul privind instituirea stării de urgență, în urma evaluării situației epidemiologice naționale și internaționale, a discuțiilor din cadrul CSAT, a consultării membrilor Guvernului și a dialogului cu specialiștii în epidemiologie și sănătate publică, protejarea și siguranța cetățenilor fiind obiectivul fundamental.
Unica rațiune a acestor măsuri restrictive a fost evitarea unui scenariu negru, caracterizat printr-un val masiv de victime și îmbolnăviri, un scenariu care ar fi fost inevitabil mai ales în condițiile în care România nu avea niciun fel de stocuri medicale pentru situații de urgență, iar toate statele lumii erau angrenate într-o cursă contra cronometru pentru achiziția acelorași resurse sanitare”.
România se diferențiază de celelalte țări afectate de coronavirus, prin faptul că o comunitate importantă de români din Diaspora s-a întors acasă în această perioadă.
„De asemenea, în evaluarea situației și aprecierea necesității instituirii stării de urgență am luat în considerare una dintre caracteristicile esențiale care diferențează România de celelalte state europene, și anume existența celei mai mari diaspore din Europa. Revenirea românilor din diaspora a reprezentat una dintre cele mai mari provocări pentru autoritățile române și un argument pentru instituirea stării de urgență”
Evoluția situației epidemiologice la nivel național a condus la evidențierea unor carențe majore în cele mai importante sisteme ale statului, în special în cel medical.
Iohannis a susținut că pandemia a scos la iveală lacunele din mai multe sisteme românești, printre care cel sanitar și cel economic.
„Pandemia a scos la iveală o serie de fragilități sistemice, precum o economie națională puternic dezechilibrată, lipsa investițiilor publice, productivitate scăzută și o capacitate administrativă redusă.
De asemenea, răspunsul cetățenilor la apelul autorităților a fost unul covârșitor pozitiv. Deși restricțiile impuse au fost fără precedent în perioada postdecembristă, justețea și proporționalitatea acestora au fost întărite și de comportamentul majorității cetățenilor, care le-au asimilat și le-au integrat în viața lor de zi cu zi. La rândul lor, sectorul neguvernamental și cel economic s-au alăturat demersului statului.
România s-a dovedit a fi una dintre țările cu capacitatea instituțională de a gestiona, în mod adecvat, riscurile asociate COVID-19 și de a acționa rapid, oportun și corect pentru limitarea răspândirii epidemiei.
Astfel, datele statistice de la nivel european și mondial relevă faptul că deși nu dispune nici pe departe de resursele financiare și materiale ale altor state europene și nici de un sistem sanitar performant, România a gestionat eficient această criză sanitară în timpul stării de urgență.
Țin să menționez una dintre marile probleme cu care ne-am confruntat și, iată, ne confruntăm în continuare. Lipsa unei legislații coerente și bine gândite. Am fost nevoiți să gestionăm această pandemie cu legi slabe și sumar croite, astfel că în cele mai critice momente sanitare a trebuit să ajustăm din mers și legislația. În viața unui stat există situații excepționale care impun măsuri excepționale, situații în care chiar paradigma acțiunii statale se schimbă”.
Președintele a atras atenția asupra utilității pârghiei legislative conferită de starea de urgență:
„Fără îndoială, regimul stării de urgență a fost gândit de legiuitorul constituant astfel încât să asigure un răspuns prompt la un pericol iminent pentru cetățeni sau chiar pentru însuși statul român. Tocmai din acest motiv, întregul cadru normativ al măsurilor excepționale, pe de o parte, trebuie regândit și aliniat cu arhitectura constituțională, iar, pe de altă parte, trebuie să cuprindă instrumente suficiente pentru o acțiune promptă și eficientă a autorităților.
Prin Constituție, în situații de criză sanitară, statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea sănătății publice. În realizarea acestei obligații, soluțiile legislative, pe lângă faptul că trebuie să asigure un just echilibru între drepturile și libertățile concomitent garantate și protejate de stat, trebuie să asigure și depășirea crizei.
În contextul în care astăzi are loc dezbaterea în Parlament a proiectului care prevede instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, președintele a făcut apel la colaborare și la rennțarea disputelor politice.
De aceea, în spiritul Constituției, fac un apel la colaborare loială între instituțiile fundamentale ale statului. Acum nu este momentul disputelor politice și al orgoliilor. Interesul comun al tuturor, în acest moment, trebuie să fie, mai presus de orice, salvarea vieții românilor și protejarea cetățenilor țării noastre. În astfel de momente de cumpănă pentru o întreagă țară, politicienii din toate partidele trebuie să fie la înălțimea funcțiilor deținute.
Vedem permanent în ultimele săptămâni tot felul de contre și dispute despre o măsură sau alta. România și românii au nevoie din partea politicienilor nu doar de verva discursurilor politice, uneori subsumate interesului de campanie, ci de argumente raționale, solide, de disponibilitate de a asculta experții din domeniu și de a găsi soluțiile cele mai bune pentru societate.
Este nevoie ca împreună, uniți, autorități, politicieni, jurnaliști, societate civilă, dincolo de viziunile care ne despart, să transmitem cetățenilor un mesaj unitar. Virusul este real, nu are culoare politică, nu poate fi interzis prin lege și nici nu dispare de la sine prin simpla negare a existenței lui. De aceea, fac un apel la Parlament să adopte urgent cadrul de care este nevoie pentru ca autoritățile să acționeze pentru protejarea sănătății oamenilor.
Președintele a declarat că evoluția epidemiologică ține de conțtiința fiecăruia și de respectarea regulilor de protecție.
„Am intrat, de aproape o jumătate de an deja, într-o perioadă cu extrem de multe incertitudini și este absolut normal să resimțim nesiguranță și să ne dorim ca totul să revină cum a fost. Și eu îmi doresc asta. Deocamdată însă acest lucru, din păcate, nu este posibil. Avem soluții pentru a ne relua viețile cât mai aproape de normalitate, însă ține de responsabilitatea fiecăruia dintre noi să reușim acest lucru. Oricâte eforturi ar face statul, sănătatea noastră, a tuturor, ține și de conștiința fiecăruia.
Să purtăm mască, să respectăm distanțarea fizică și să ne spălăm des pe mâini! Asta ne spun medicii.
Aceste trei măsuri nu sunt menite să ne facă viața mai grea, ci, dimpotrivă, să ne protejeze. Ele ne asigură libertatea de a face în siguranță aproape toate activitățile de care ne bucuram înainte de pandemie. Să nu pierdem ceea ce am câștigat deja! Suntem o națiune puternică și putem să trecem împreună cu bine și peste această perioadă”, a declarat Klaus Iohannis, joi, la Cotroceni.
Grupul de Comunicare Strategică a anunțat un nou record al cazurilor de infectare cu noul coronavirus din România. În ultimele 24 de ore au fost înregistrate alte 614 noi cazuri de îmbolnăvire.