De ce este bine ca cei vindecați de coronavirus să doneze plasmă pentru pacienții în stare gravă? „Dacă tu ești singura șansă ca acel om să scape, ar face o diferență enormă”

Directorul Centrului pentru Transfuzii București, doctorul Doina Goșa, sfătuiește persoanele vindecate de coronavirus să meargă și să doneze plasmă, asigurându-le că este un proces care nu implică riscuri. Pe lângă faptul că pot salva o viață, posibilii donatori află și ce concentrație de anticorpi au, dacă sunt sau nu protejați de coronavirus.

Plasma obținută de la un donator vindecat de COVID-19 se administrează doar pacienților în stare gravă, cu vârsta mai mare 18 ani. De la începutul pandemiei și până acum, numai 124 de vindecați au hotărât să dea o mână de ajutor celor în stare gravă, prin noarea de plasmă:

„M-am ocupat personal de acești pacienți care au avut COVID. I-am sunat. Am făcut o triere la telefon. De ce? Cei care aveau comorbidități, diabet, boli cardiace, cu vârsta peste 60 de ani, îi sunam și dacă îmi spuneau toate astea, le mulțumeam frumos și mă retrăgeam. N-avea sens să-i chem până la centru și după aceea să fie respinși. Am selectat donatorii eligibili. Mulți dintre donatorii eligibili mi-au spus că nu sunt recuperați, chiar dacă aveau două săptămâni, că noi așa îi sunăm, la două trei săptămâni de la externare, ca să aibă titrul (concentrația) de anticorpi suficienți. Dacă nu au anticorpi, nu mai trimitem pentru pacientul COVID”, a spus Doina Goșa la Digi24. 

De multe ori, persoanele vindicate de Covid au o temă să doneze plasmă, sau o repulse față de spital, care îi împiedică să întoracă pentru a face un gest de caritate

De unde vine teama celor care refuză să ajute prin donarea de plasmă?

„Mulți dintre ei îmi spuneau că nu sunt recuperați, mulți erau supărați, nu mai voiau să audă de sistem medical, pentru că au stat mult în spital. La mulți convalescența era mai lungă pentru că reclamau oboseala. Unii ziceau că n-au avut COVID, că au fost ținuți degeaba în spital. Nu puteam să insist aici. Unii spuneau că se gândesc și revin cu telefonul, dar nu mai reveneau. A fost extrem de greu să-i aducem.

Cel mai ușor a fost cu personalul medical în prima lună. Am început undeva la sfârșitul lui aprilie și în toată luna Mai am avut mai multe donări de plasmă, pentru că au venit medici, asistenți care au suferit de COVID. Au venit și a doua oară. Ieri am avut o doamnă asistentă care a venit a treia oară”, a spus Goșa.

Medicul spune că cerere de plasmă există în spitale, ceea ce denotă eficiența acestui procedeu.

Unde se poate realiza donarea de plasmă și ce recompensă primesc donatorii?

Donarea și testarea se pot realiza numai în centrele de transfuzii din țară, iar pacienții trebuie să treacă prin filtre de eligibilitate.

Donatorii primesc 7 tichete de masă, reducere la transportul în comun 50% și ziua liberă la locul de muncă.

„Motivația este să ajuți pe cineva, dacă poți s-o faci. Cu siguranță, dacă tu ești singura șansă ca acel om să scape, ar face o diferență enormă. Le recomand să doneze, pentru că nu e nimic complicat. Nu e dureros, epuizant. Nu se expun la niciun risc”

Procedura de donare a plasmei durează aproximativ o oră spune medicul care explică faptul că posibilul donator trece mai întâi printr-o consultative, pentru a vedea dacă este eligibil să doneze. Persoanele cu comorbidități nu pot dona plasmă:

„Îi facem multe analize, inclusiv titrul (concentrația) de anticorpi. Eu zic că e foarte bine să știe dacă are anticorpi în cantitate suficientă, dacă e protejat sau nu”.