EXCLUSIV. Interviu cu politologul Andrei Țăranu, despre implementarea votului electronic în România: Votul electronic ajută foarte mult democrația

Câteva milioane de români nu vor putea vota pentru alegerile locale din 2020. Cea mai mare parte, din cauza faptului că sunt plecați în străinătate, o altă parte aflându-se în centre Covid. Mai există și categoria celor care nu au vize de flotant pentru localitățile în care locuiesc. Astfel, România își alege lideri a căror reprezentativitate este scăzută, democrația având de suferit. Una dintre soluțiile care ar sprijini creșterea procentului celor care votează, ar putea fi introducerea sistemului de vot electronic. Gândul a stat de vorbă cu politologul Andrei Țăranu, despre principalele elemente de care România ar avea nevoie pentru implementarea unui astfel de sistem de vot și despre plusurile și minusurile cu care acesta ar veni la pachet.

Gândul: Care sunt principalele elemente de care România ar avea nevoie pentru a implementa votul electronic?

Andrei Țăranu: În primul rând, ar trebui pusă la punct o infrastructură digitală cu id-uri electronice pentru toți cetățenii români, ceea ce, în esență, nu ar fi foarte greu.

Practic ar fi nevoie de un fel de e-mail instituțional pentru toți cetățenii români, inclusiv pentru cei care sunt în vârstă și care probabil nu au calculator.

SPORT 2024, an-record: Simone Tempestini, al noulea titlu de campion

23:00

ACTUALITATE Burduja, despre FACTURILE la energie, după ridicarea plafonării: Fiecare român va alege furnizorii cu cele mai mici oferte

21:55

Andrei Țăranu, Prof. univ. dr. / Facultatea de Ştiinţe Politice, SNSPA

Cu toate că pe teritoriul țării există persoane care nu beneficiază de calculatoare sau de alte dispozitive de logare, pentru a fi asigurat principiul egalității, ar trebui ca toți cetățenii să primească aceste id-uri.

După acest pas, este nevoie de un server național care să fie extrem de bine securizat, alături de un soft care poate fi implementat pe modelul țărilor baltice, cele care au atins cel mai mare nivel de evoluție din acest punct de vedere.

Acest sistem ar trebui perfecționat și folosit pentru toate alegerile electorale.

Spre exemplu, în Statele Unite se acceptă toate cele trei tipuri de voturi (votul electronic, votul prin corespondență și votul fizic). Cu toate acestea, fiecare tip de vot este exercitat la intervale diferite de timp. Astfel, votul electronic se exercită cu o zi înainte de votul fizic, cel prin corespondență cu o săptămână înainte, iar cel fizic, evident, în ziua oficială a alegerilor.

Gândul: Cum i-ar ajuta votul electronic pe cei care sunt plecați în străinătate sau nu au vize de flotant pentru localitățile în care se află când au loc alegerile?

Andrei Țăranu: Ar simplifica foarte mult procedura. Totuși, mai grav este că există cetățeni care au toate drepturile de a vota și sunt în centrele Covid. La ei nu se poate ajunge nici măcar cu urna mobilă. Acești oameni sunt deprivați de dreptul lor de a vota, împotriva constituției și a tuturor legilor.

Nu s-a făcut nimic în acest sens, deși se știa din martie că virusul nu va fi eradicat până în perioada alegerilor. Asta arată clar incapacitatea administrației politice românești de a negocia cu acest gen de probleme.

Gândul: Dacă ne uităm la experiența statelor baltice, care au implementat votul electronic, ce concluzii pot fi trase?

Andrei Țăranu: Votul electronic ajută foarte mult democrația, deoarece există o mult mai puternică implicare cetățenească. Totuși, aici trebuie pus un bemol. Cea mai mare țară baltică, Lituania, are 2.7 milioane de locuitori, în timp ce Estonia și Letonia au sub două milioane de locuitori.

Marea diferența între aceste țări și România este că ele au mult mai puțini locuitori. Estonia are o populație mai mică decât Bucureștiul. Este mult mai ușor de implementat un astfel de sistem de vot într-o țară mai mică, în comparație cu implementarea sa într-o țară precum România, care are aproximativ 19 milioane de locuitori.

Cu toate acestea, implementarea votului electronic aduce avantaje mult mai mari decât dezavantajele. Desigur, este vorba despre un proces de implementare de durata medie, 2-3 ani, dar asta se poate realiza doar dacă există cu adevărat voință politică și administrativă.

În ceea ce privește obsesiile legate de securitate cibernetică, acestea ar putea fi deja depășite cu mult. Au fost discuții că votul electronic din Statele Unite ar fi fost fraudat, însă nici până acum nu s-a demonstrat nimic, în timp ce modelele europene de vot electronic par a fi extrem de sigure și aproape imposibil de spart.

Din punctul meu de vedere, Rusia, care are graniță cu Lituania, Estonia și Letonia, ar fi avut tot interesul să spargă aceste servere. Totuși, nu s-a reușit acest lucru.  Acestea sunt argumentele care îmi întăresc poziția de adept al votului electronic.

Gândul: Cum ar trebui implementat votul electronic în România?

Andrei Țăranu: Dacă ar fi implementat în România, votul electronic ar trebui foarte rapid dublat de votul prin corespondență.

Spre exemplu, Franța a dezvoltat primul strămoș al internetului de astăzi, denumit Minitel. Spre sfârșitul anilor 80 se vorbea foarte mult de introducerea votului pe rețeaua Minitel. Se vorbea foarte mult despre cât este de sigur un vot prin acea rețea, dar și cât de mult putea fi influențat votul. În acea perioada nu existau Cambridge Analytica, ori alte povești de acest gen.

Marea problemă a votului electronic nu este legată de securitatea votului, ci de manipularea sa prin formule de phishing electoral, atunci când cetățenii sunt bombardați de recomandări de a vota anumiți candidați.

De aceea, pentru început, ar fi binevenit votul prin corespondență pentru toate felurile de alegeri, cel puțin ca perioadă intermediară.

Gândul: Cu alte cuvinte, dacă s-ar implementa, votul electronic ar aduce mai degrabă probleme de filosofie a acțiunii de a vota, decât de securitate a sa?

Andrei Țăranu: Exact. Modul în care cetățenii ar putea fi influențați să voteze online ar fi mai problematic decât puțin probabilele vulnerabilități ale sistemului în sine.

Autor

Radu Pace

Este licențiat în științe politice la SNSPA. Are un masterat în domeniul politicii europene obținut în urma studiilor urmate la SNSPA și Université Libre de Bruxelles. După absolvirea studiilor ... vezi toate articolele