Motivele pentru care oamenii cred în teoria conspirației. Explicațiile unui antropolog: Nu e vorba neapărat despre oameni needucați. E un stereotip

Oamenii care preferă să creadă în teorii ale conspirației când vine vorba despre existența coronavirusului se simt mai degrabă excluși din societate, nu au încredere în autorități, sau se simt superiori și preferă să aibă încredere în propria intuiție deâinând controlul, spune antropolugul Radu Umbreș, care a realizat un studiu despre cum gândesc oamenii care cred în astfel de teorii. Nu este vorba despre lipsa educației, așa cum suntem tentați să credem, atrage atenția antropologul. 

Potrivit datelor pe care antropologul le-a acumulat despre persoanele care cred în teorii ale conspirației, nu lipsa educației este factorul care influențează aceste păreri, puțini dintre cei care nu au terminat studii liceale numărându-se printre adepții acestor teorii.

„În primul rând, sunt niște oameni care sunt deseori marginali în societate. Nu se simt incluși. Poate au poziții politice extreme. Sunt de asemenea oameni care se simt cumva mai jos în societate, că au statut mai scăzut. Nu sunt neapărat oameni care să nu fie educați. E un stereotip. Oamenii care au studii până la liceu sunt cei care cred cel mai puțin în teoriile conspirației.

Antropolog, despre cei care cred în teoria conspirației: „Nu sunt oameni ciudați, ci pur și simplu oameni cu anumite trăsături și trebuie incluși în societate”

Aunci când controlăm pentru alte variabile, care țin și de psihicul uman, sunt oameni care deseori cred că au dreptate și sunt foarte convinși de părerile lor, care nu vor neapărat să învețe de la ceilalți. Se simt într-un fel superiori. Sunt oameni care nu sunt deschiși neapărat către dialog. Sunt oameni care au o părere foarte bună despre ei. În același timp se simt și singuri. Sunt oameni care își cred foarte mult propriile intuiții. Un exemplu foarte simplu, o problemă de matematică: un pâlc de nuferi este pe un lac, în fiecare zi își dublează suprafața, în 48 de zile va acoperi tot lacul. În câte zile va acoperi jumătate din lac? Pentru foarte mulți dintre noi răspunsul este 24, dar este greșit. Este 47. Dacă răspunzi greșit la această întrebare, atunci ai încredere în intuiția ta, că știi tu ceva despre virus, că există o poveste acolo. Asta explică de ce foarte mulți dintre noi ajung să creadă într-o variantă sau alta, sau mai multe, într-o măsură mai mare sau mai mică. Nu sunt oameni ciudați, ci pur și simplu oameni cu anumite trăsături și trebuie incluși în societate, cu care trebuie să se discute”, a spus antropologul la Digi24. 

Antropologul susține că mulți dintre adepții teoriilor conspirației sunt bătrânii care au avut de-a face cu propaganda comunistă și acum sunt sceptici când vine vora despre informații susținute de autorități.

„Oamenii în vârstă tind mai repede să creadă în teoriile conspirației”

„Problema, din punctul de vedere al viziunii politice, este vorba de încrederea pe care acești oameni o au în sistem. Oamenii în vârstă tind mai repede să creadă în teoriile conspirației, s-ar putea datorită faptului că au fost expuși la perioada comunistă, în care au existat teorii ale conspirației, pentru că versiunile oficiale nu erau crezute, pentru că era totul propagandă. Poate simt în momentul de față că ceea ce faceți și dumneavoastră este propagandă, ce fac eu este propagandă. În cine să ai încredere? Poți să ai încredere în sistemul educațional. OK, sunt doctor în antropologie socială, dar sunt o grămadă de oameni cu doctorate. Pe cine să cred? Dacă o să vină altcineva cu altă diplomă și vine cu această teorie, poate vei avea încredere în el, mai ales dacă ți se pare intuitiv corectă. De aceea este foarte important ca oamenii să aibă încredere în autorități. Eu nu știu că virusul există. Dumneavoastră nu știți că virusul există. Dacă o să luăm un microscop, n-o să deosebim virusul ăsta de bacilul tuberculozei. Nu suntem experți. Există niște experți care știu ce înseamnă virusul, cum poate fi ținut sub control, ce se poate face din punct de vedere social, politic, ca să trecem prin criza asta. Pe de o parte, trebuie să avem încredere în ei că știu mai bine, pe de cealaltă parte trebuie ei să ne dovedească că știu ce vorbesc. Studiul nostru confirmă ce s-a văzut în foarte multe societăți. Nu suntem unici, buricul pământului”, arată cercetătorul.

„Ei au nevoie de niște răspunsuri mai bune decât cele pe care le oferă teoriile conspirației”

Nu ar trebui să fim critici sau respingători cu persoanele care susțin teoria conspirației, ba din contră, o comunicare constructivă ajută la schimbarea percepțiilor, spune antropologul.

„De obicei, ne schimbăm percepțiile, opiniile greșite când suntem prezentați cu argumente bune, dar care vin din partea cuiva în care avem încredere că este competent și mai ales benevolent. Nimeni vreodată nu a auzit că altul i-a spus că «ești prost». Și ai spus: «O, da. Wow, sunt prost, nu m-am mai gândit până acum la asta». Făcându-i proști, ciudați, nu vom reuși să-i convingem. Dimpotrivă. Toți avem frici, semne de întrebare. Trebuie să intrăm în conversație și să aflăm răspunsuri. Ei au nevoie de niște răspunsuri mai bune decât cele pe care le oferă teoriile conspirației”, a conchis antropologul.