Profesorul Rafila spune că există posibilitatea ca virulența noului coronavirus să scadă odată cu creșterea numărului de infecții. „Speranța mea este ca virulența acestui microorganism să scadă în timp și chiar dacă va produce infecții, să producă în general infecții ușoare”, a menționat medicul. Reprezentantul României la OMS a precizat că în afără de coronavirusulurile SARS și MERS mai există alte patru coronavirusuri care produc răceli banale.
Medicul Alexandru Rafila speră că mutațiile coronavirusului vor duce la o scădere a virulenței acestuia. Rafila a constatat că la nivel european, în ciuda numărului mare de cazuri de infecție, este o evoluție favorabilă, față de ceea ce se întâmpla în primăvara acestui an.
„Eu am o singură speranță: este ca virulența acestui microorganism să scadă în timp și chiar dacă va produce infecții, să producă în general infecții ușoare. Nu este singurul coronavirus. Mai există, în afară de cele două cunoscute, SARS și MERS, mai există patru coronavirusuri care produc niște răceli absolut banale în sezonul rece și poate că toate aceste mutații care se întâmplă prin pasaje repetate la om nu vor duce neapărat la o creștere a virulenței, poate că vor duce la o scădere a virulenței”, a arătat Alexandru Rafila la Digi24.
Profesorul Rafila a precizat că mortalitatea cauzată de Covid a scăzut în țările cu cele mai multe infecții de coronavirus din Europa, față de acum 6 luni, ceea ce evidențiază fie faptul că aceste state și-au adaptat modalitățile de tratare, fie că persoanele vulnerabile sunt mai protejate.
„Eu am o speranță, care nu-mi dau seama dacă este fundamentată de evoluția bolii sau de adaptabilitatea sistemelor de sănătate”, a punctat președintele Societății Române de Microbiologie.
„Eu observ că țările care au un număr mare de cazuri, mai mare decât România, au indicatori mai buni în ceea ce privește sistemul de sănătate, presiunea asupra sistemului de sănătate, proporția de cazuri grave, proporția de decese și acesta este un lucru îmbucurător. Probabil că s-au adaptat sistemele de sănătate și au reușit să protejeze categoriile vulnerabile, care fac forme grave ale bolii”, a arătat profesorul Rafila.
„Vă dau un exemplu: Franța. Are 7.000 de cazuri noi pe zi, adică, proporțional, Franța are mai mult decât are România, noi suntem la o incidență cumulată de 85 la 100.000 de locuitori, Franța are 130, Spania este la 240. Nu mai observăm aceleași probleme care erau în primăvară. Mortalitatea este mult mai mică. Atunci, ori sistemele de sănătate s-au adaptat, s-au adoptat schemele terapeutice, astfel încât pacienții să nu mai aibă forme așa de grave și mortalitatea s-a redus; sau faptul că în general se îmbolnăvesc persoane tinere și au reușit să implementeze strategii care să evite infectarea persoanelor vulnerabile a dus la reducerea impactului asupra sistemului de sănătate”, a explicat Alexandru Rafila.