Sfânta Parascheva este anul acesta, pe 14 octombrie 2020, prăznuită în condiții speciale, impuse de pandemia de coronavirus. Tradiționalul pelerinaj organizat începând cu anul 1641 a fost anulat. Totuși, credincioșii pot păstra o parte dintre tradițiile și obiceiurile aceste sărbători. Obiceiul spune că în această zi nu este bine să faci treburi gospodărești, să calci, să coși, sa să faci mâncare. Dacă femeile însărcinate dau de pomană copiilor săraci în această zi, se spune că Sfânta Parascheva le va proteja și că vor avea o sarcină ușoară.
Tradiția populară de Sfânta Parascheva spune că femeile nu trebuie să muncească în gospodărie în ziua de 14 octombrie, sau, în caz contrar vor avea de-a face cu dureri de cap și de ochi. Se spune că este bine ca femeile însărcinate să dea de pomană copiilor săraci, pentru sa Sfânta Parascheva să le protejeze și să aibă o naștere ușoară. În ceea ce-i privește pe bărbați, nici ei nu trebuie să munceasc în gospodărie în această zi.
În unele zone ale țării există tradiția icoacei Sfintei Parascheva care este așezată lângă fântâni și izvoare. Fiind o sărbătoare cunoscută și ca zi de pomenire a morților, este bine ca de Sfânta Parascheva să se dea de pomană must și pâine din grâu nou. De Sf. Parascheva se fac și previziuni ale vremii, în funcție de cum este vremea în ziua în care este prăznuită Cuvioasa. Dacă afară este mohorât, așa vor fi toate sărbătorile până la sfârșitul anului. De asemenea, se ține cont și de somnul oilor. În cazul în care oile dorm strânse și înghesuite laolaltă, ciobanii spun că iarna va fi una grea, lungă și friguroasă. Dacă oile dorm răsfirate, atunci iarna va fi blândă.
Sfânta Parascheva poarta și un blestem, care datează din anul 1641. Astfel, sub veșmintele în care Sfânta este îmbrăcată în fiecare an, moaștele acesteia mai poartă o ținută care nu se dă jos niciodată, ce are și un sigiliu pe care este scris blestemul domnitorului Vasile Lupu și al Mitropolitului Varlaam care spune: „blestemat să fie cel care va împrăștia vreodată Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva”. Veșmântul Sfintei Parascheva se face după un ritual special, în atelierele Arhiepiscopiei. Croitorii obișnuiesc să țină post și să facă rugăciune înainte de a începe să le lucreze. Veșmintele ocrotitoarei Moldovei se schimba de cinci ori pe an și se dăruiesc de Mitropolitul Moldovei unor biserici care au hramul Sfintei.
„Doamne Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis și s-a făcut toată făptura, nu întoarce fața Ta de la noi păcătoșii ca să nu vină asupră-ne mânia cea groaznică și înfricoșătoare a durerilor, care este rodul păcatelor noastre, ce în toată ziua, nenumărate, cu nesocotință le săvârșim. Noi suntem păcătoși, netrebnici și plini de răutate; iar Tu ești izvorul vieții și al milostivirii. Nu ne lăsa, Doamne! Nu trece rugăciunea noastră a păcătoșilor, nici ne răsplăti nouă după nelegiuirile noastre, ci pentru că nu suntem vrednici a câștiga milostivirea prin sârguința cea de toate zilele, dăruiește-ne-o Tu ca un îndurat mult-Milostiv. Doamne, pentru rugăciunile Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, dăruiește-ne nouă sănătate și viață ferită de toată răutatea și ne întărește cu Duhul Tău cel stăpânitor, ca din adâncul inimilor, cu bucurie să slavim preasfânt numele Tău în veci. Amin”.
Sfânta Parascheva, celebrată de Biserica Ortodoxă şi de altele de rit oriental, s-a născut în secolul al XI-lea în satul Epivata din Tracia, într-o familie de creştini bogaţi. Fiind evlavioasă, Parascheva mergea des la biserica Preacuratei Născătoare de Dumnezeu împreună cu mama sa. CÂnd avea 10 ani, Parascheva a auzit un pasaj din Evanghelie: „Cel ce voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine şi să ridice Crucea sa şi să urmeze Mie”. Atunci, ea a decis să urmeze sfaturile Evangheliei și, la ieșirea din biserică a văzut un om sărac căruia i-a cerut hainele, dându-i-le în schimb pe ale ei. Mai târziu, Parascheva a hotărât să se retragă în pustietate, spre ţinutul Pontului, nu înainte de a sta cinci ani la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea. De acolo a pornit spre Ţara Sfânta pentru a trăi restul vieţii sale acolo. De la Constantinopole a decis să meargă la Epivat, fără a spune credincioşilor cine este cu adevărat şi de unde vine. Aici a murit şi a fost îngropată ca o străină. Nevoinţele Sfintei Parascheva erau multe şi grele: „ca băutură întrebuinţa apa de izvor – şi de aceasta foarte puţină; trebuinţa aşternutului o împlinea cu o rogojină, iar îmbrăcămintea era o haină – şi aceasta foarte zdrenţăroasă, cântarea pe buze neîncetată, lacrimile de-a pururea; peste toate acestea înflorea dragostea, iar vârful bunătăţilor, care este smerita cugetare, le cuprindea pe toate acestea” (‘Vieţile Sfinţilo’r – n.r.).
Domnitorul Vasile Lupu a adus moaștele Sfintei Parascheva la Iași în 1641 și le-a așezat la Biserica Sfinții Trei Ierarhi ctitorită de el. Aducerea moaștelor în Capitala Moldovei a fost un gest de recunoștință din punctul de vedere al patriarhului Partenie I și al membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul că domnitorul de atunci al Moldovei a plătit în întregime datoriile Patriarhiei Ecumenice.
Începând cu anul 1889, moaștele Cuvioasei au fost mutate în Catedrala Mitropolitana din Iași.
Pelerinajul a fost anulat anul acesta, pentru persoanele din afara Iașiului: „o măsură disproporţionată, discriminatorie şi luată fără o consultare prealabilă cu Biserica Ortodoxă Română”, a caracterizat BOR această măsură a autorităților.
Racla cu moaştele Sfintei Parascheva va fi totuși, scoasă miercuri în curtea Catedralei Mitropolitane din Iași, a anunțat purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Constantin Sturzu.
Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Constantin Sturzu, a anunțat că miercuri se va sluji Sfânta Liturghie începând cu ora 9.00 pe podiumul amenajat pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt în dreptul Catedralei Mitropolitane din Iași.
Soborul de ierarhi, preoți și diaconi va fi restrâns, cel mai probabil maxim 15 persoane. Nu vor fi ierarhi din străinătate sau din alte zone din țară, ci doar din zona Moldovei.
„În zona din fața acestui podium vor fi amplasate scaune plasate la doi metri unul de celălalt pe toate direcțiile, scaune ce vor marca locul unde vor sta credincioșii. Din păcate, având în vedere restricția impusă la nivel național, doar cei care au reședința în municipiul Iași vor putea pătrunde în acest spațiu, după principiul primul venit, primul care ocupă un loc. Tot aici, pe aceste scaune din fața podiumului, vor sta și cei aproximativ 50 de invitați ai Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, reprezentanți ai unor instituții sau personalități din domenii precum medicina, cultura sau educația. Cei care nu vor putea pătrunde în acest perimetru vor putea să urmărească momentul solemn al Sfintei Liturghii pe două ecrane mari amplasate pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt – unul cu orientare spre Piața Unirii, celălalt spre Palatul Culturii”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.