10.000 de euro daune pentru Pavel Coruț, după ce Gigi Becali l-a numit „diavol” și „zdreanță”

Curtea de Apel București a decis ca Gigi Becali să-i plătească lui Pavel Coruț daune morale de 10.000 de euro pentru că l-a numit „diavol”, „tâlhar”, „nenorocit” și „cea mai mare zdreanță de om”, instanța notând, în motivare, că suma reprezintă „o satisfacție echitabilă” acordată scriitorului.

În 16 aprilie, la mai bine de trei ani de la primul termen al procesului, Curtea de Apel București a hotărât, în procesul de insultă și calomnie intentat de Coruț lui Becali, ca finanțatorul Stelei să-i plătească scriitorului 10.000 de euro drept daune morale, la care se adaugă 2.000 de lei, cheltuieli de judecată.

În motivarea acestei decizii, instanța apreciază că dreptul pârâtului la libertatea de exprimare, respectiv al lui Becali, nu justifică afirmațiile acestuia, făcute public, în cadrul intervenției telefonice în cursul unei emisiuni la postul OTV la care a participat apelantul reclamant (Pavel Coruț) în 24 ianuarie 2010, că reclamantul ar fi un „diavol”, un „tâlhar”, un „nenorocit” („cel mai mare nenorocit al neamului românesc”), „cea mai mare jigodie și cea mai mare zdreanță de om”, care, în opinia Curții, au depășit limitele libertății de exprimare, ținta afirmațiilor sale fiind persoana apelantului reclamant.

Instanța consideră că acordarea daunelor morale se justifică atâta vreme cât Coruț a probat că Becali a făcut, în public, afirmații calomnioase și jignitoare la adresa lui, prin care i-a fost produsă o suferință pe plan moral, social și chiar profesional și i-a fost cauzat un prejudiciu de imagine, fiindu-i încălcată astfel o componentă a vieții private.

Referitor la banii ceruți de Coruț drept despăgubiri, Curtea de Apel a apreciat că „suma de 10.000 euro reprezintă o satisfacție echitabilă acordată reclamantului pentru atingerea adusă onoarei, demnității și reputației sale de scriitor cunoscut, de afirmațiile pârâtului și este de natură să împiedice realizarea, continuarea sau repetarea unor asemenea afirmații dăunătoare de către pârât, care este de asemenea o persoană publică și avea la data săvârșirii faptei ilicite calitatea de europarlamentar (avută de Becali la acea vreme – n.r.)”, după cum se menționează în documentul citat.

În același context, instanța arată că „nu poate fi reținută valoarea (150.000 de euro – n. r.) solicitată de către persoana ce a suferit prejudiciul moral, deoarece, dacă ar fi așa, determinarea unui astfel de prejudiciu ar fi lăsată doar la aprecierea subiectiva a persoanei interesate”.

Curtea de Apel București subliniază, de asemenea, că despăgubirile morale „nu trebuie să constituie un motiv de îmbogățire fără justă cauză”.

„Acordarea prejudiciului moral semnifică o reparație morală de principiu, iar în lipsa unor criterii legale de determinare a cuantumului unor astfel de despăgubiri, practica judiciară a stabilit că despăgubirile morale nu trebuie să constituie un motiv de îmbogățire fără justă cauză. În speță, Curtea apreciază că daunele morale acordate apelantului reclamant conferă acestuia o satisfacție echitabilă, în operațiunea de cuantificare a daunelor morale avându-se în vedere suferința reclamantului pe plan moral, social și profesional, prejudiciul de imagine cauzat precum și jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, care, atunci când acordă despăgubiri morale, nu operează cu criterii de evaluare prestabilite, ci judecă în echitate”, se mai arată în motivare.

În martie 2010, scriitorul Pavel Coruț l-a dat în judecată pe Gigi Becali pentru insultă și calomnie și i-a cerut despăgubiri de 150.000 de euro, procesul începând la Tribunalul București, în 9 aprilie 2010.

În iunie 2011, Tribunalul București a decis ca Becali să-i plătească lui Coruț 5.000 de lei drept daune morale, hotărârea fiind atacată de Coruț la Curtea de Apel București.

În februarie 2012, Curtea de Apel a respins ca nefondat apelul, iar procesul s-a mutat, în faza recursului, la instanța supremă.

În noiembrie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție Civilă a admis recursul lui Coruț, a casat decizia Curții de Apel și a trimis cauza, spre rejudecare, la această instanță.

Decizia din 16 aprilie luată de Curtea de Apel după rejudecarea cauzei nu este definitivă, ea putând fi atacată, cu recurs, la instanța supremă.