1.011 de ordine de protecție au fost încălcate în 2017. Cum se aplică aceste restricții

„În anul 2017, s-au constatat 1.011 cazuri de nerespectare a ordinelor de protecție, fapt pentru care polițiștii au întocmit dosare penale, conform art. 287 din Codul Penal, pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea hotărârilor judecătorești. Dintre aceste cazuri, 650 sunt în mediul urban, iar 361 în mediul rural. Evaluarea polițiștilor care instrumentează cazurile de nerespectarea hotărârilor judecătorești se realizează de către unitatea de parchet teritorial competentă care are în supraveghere dosarul”, transmite IGPR, printr-un comunicat de presă.

Poliția Română a explicat că ordinul de protecție „reprezinta un instrument aflat la dispoziția unei persoane a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei, persoană care poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un asemenea ordin, prin care să se dispună, pentru o durată de timp determinată, cu caracter provizoriu, una ori mai multe măsuri – obligații sau interdicții”.

Măsura se poate pune în executare de îndată, de către poliție, sau, după caz, sub supravegherea acesteia.

Potrivit procedurii, după comunicarea de către instanță, ordinul de protecție se înregistrează la structurile de poliție, într-un registru de evidență, unde sunt înscrise date cu privire la numărul și data înregistrării la unitatea de poliție a hotărârii instanței, denumirea instanței, persoana sau autoritatea care a solicitat emiterea ordinului, numele, prenumele și codul numeric personal al persoanei/persoanelor față de care s-au dispus obligații sau interdicții, numele, prenumele și codul numeric personal al victimei/victimelor, obligațiile/interdicțiile dispuse și durata acestora, polițistul/polițiștii desemnați cu supravegherea, primele măsuri luate și observații, susțin polițiștii.

În ceea ce privește punerea în executare direct de poliție, anchetatorii dau și un exemplu.

„În cazul evacuării temporare a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate (art. 23, alin. 1, litera a), poliția trebuie să intervină/acționeze direct asupra agresorului, cât și pentru obligarea acestuia de a preda armele deținute, situație reglementată de art. 23, alin. 1, litera g). Totodată, instanța care a emis ordinul poate dispune luarea unei măsuri de control pentru prevenirea încălcării acestuia, prin: obligarea agresorului de a se prezenta, periodic, la un interval de timp stabilit de instanță potrivit împrejurărilor, la secția de poliție competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecție; obligarea agresorului de a da informații organului de poliție cu privire la noua locuință în cazul în care prin ordin s-a dispus evacuarea lui din locuința familiei”, explică IGPR.

Punerea în executare a ordinului sub supravegherea poliției se „referă la situațiile în care instituția noastră intervine indirect pentru aplicarea măsurii dispuse de instanță, acordând sprijin unei alte instituții căreia îi revine competența de executare directă a măsurii respective, de exemplu obligarea agresorului de a urma psihoterapie sau efectuarea unui tratament de către acesta, în scopul dezintoxicării”, potrivit sursei citate.

După primirea ordinului, polițiștii:

– efectuează verificări în bazele de date și în funcție de rezultat va/vor lua măsurile legale sau va/vor informa structurile abilitate;
– contactează agresorul (conform competenței teritoriale), pe care îl informează despre existența, conținutul ordinului de protecție și obligațiile legale ce-i revin potrivit legii, încheind un proces-verbal, în care va consemna toate detaliile privind punerea în executare a ordinului de protecție;
– instruiește victima cu privire la modul de acțiune în diferite situații, îndeosebi cea în care agresorul nu respectă măsura dispusă de instanță și îi comunică datele de contact precum și modalitățile concrete în care pot fi sesizate organele de poliție;
– efectuează investigații privind persoana supravegheată (agresorul) la locul de muncă și alte locuri frecventate de aceasta în vederea obținerii de date și informații cu privire la comportamentul său, dar și cu privire la persoanele cu care aceasta intră în contact în mod obișnuit;
– se deplasează la adresa victimei și strânge date și informații cu privire la locuință și membrii familiei;
– verifică periodic respectarea obligațiilor de către agresor, în mod direct prin deplasarea la locuința victimei, la locul de muncă etc., sau indirect prin accesarea bazelor de date ale poliției în vederea identificării informațiilor cu caracter de noutate implementate în acestea; – solicită, după caz, includerea în itinerariile de patrulare ale efectivelor angrenate în activitățile de menținere a ordinii și siguranței publice a locuinței victimei și verificarea periodică a respectării hotărârii judecătorești, precum și instruirea agenților de siguranță publică cu privire la modul de intervenție în cazul măsurilor dispuse;
– solicită date și informații cu privire la persoana vizată, de la alte instituții sau autorități cu atribuții în domeniu;
– desfășoară orice activități prevăzute de lege sau norme interne, apreciate drept necesare executării în condiții corespunzătoare a activităților specifice de supraveghere.

„În situația în care agresorul locuiește pe raza altei localități decât cea a victimei, odată cu înaintarea copiei ordinului de protecție, vor fi comunicate și datele de contact ale polițistului care are în responsabilitate zona unde locuiește efectiv acesta”, transmite IGPR.

De asemenea, potrivit legii, polițiștii trebuie să supravegheze modul în care se respectă ordinul de protecție:

– monitorizarea cazurilor de violență în familie din zona de competență teritorială;
– culegerea de date și informații cu privire la evoluția stării conflictuale între agresor și victimă, precum și modul în care agresorul respectă măsurile prevăzute în ordinul de protecție;
– întocmirea unor evidențe, separat, pentru fiecare caz sesizat în parte;
– identificarea situațiilor de risc pentru părțile implicate în conflict și îndrumarea acestora spre servicii de specialitate;
– colaborarea cu instituții locale de protecție a copilului, înregistrarea și raportarea cazurilor, în conformitate cu legislația în vigoare;
– instrumentarea cazului împreună cu asistentul social

Precizările IGPR vin după ce, marți, rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor i-a cerut premierului Viorica Dăncilă adoptarea unor măsuri eficiente de monitorizare a respectării ordinelor de protecție prin introducerea brățărilor electronice în condițiile atacurilor din ultima perioadă asupra femeilor.

Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, formată din 25 de organizații neguvernamentale la nivel național, a amintit de cazurile Nicoletei Botan, directoarea de grădiniță privată din Capitală care a fost înjunghiată mortal de soțul ei la muncă deși avea împotriva acestuia un ordin de protecție, și de cazul femeii înjunghiate mortal de fostul iubit, militar de profesie, într-un coafor din localitatea dâmbovițeană Titu, în condițiile în care fosta soție a acestuia îl reclamase la Poliție de mai multe ori.